Marian Dima
Nu comentăm acum greșelile de arbitraj din ultimele etape, dacă sunt mai puține sau nu decât în trecut, dacă au ceva… grecesc în ele, sau dacă echipele se pot împărți (situație total anormală) în… favorizate și defavorizate, până în acest moment al campionatului.
În ecuația extrem de complexă pe care o reprezintă fotbalul, totuși, arbitrul nu este nici… începutul, nici sfârșitul, iar de la această premisă cred eu că trebuie analizat totul.
Când te uiți peste sancțiunile stabilite în ultima ședință a Comisiei de Disciplină, ca urmare a sesizărilor făcute de Comisia Centrală a Arbitrilor, parcă este ceva exagerat. Este anormal ca un tehnician să fie amendat cu salariul lui pe o lună și să stea patru runde în tribună, pentru că, la finalul unui meci, și-a dat cu părerea în termeni mai neacademici despre arbitri și arbitrajul de care a avut parte. „Stilul” acesta de a impune un… respect forțat, de a constrânge pe toată lumea să nu mai critice arbitrajul, nu cred că va avea succes, și, fără îndoială, cel care a gândit această strategie trebuie să o și explice. Întrebările care se pun sunt puține și poate par puerile, dar rog un arbitru să se pună în pielea unui antrenor, atunci când vede faultul din min. 4 la Albin, de exemplu, în Petrolul – CFR Cluj, fără avertisment acordat, măcar, apoi vede deciziile de la final! A, e corect să dai unele sancțiuni, la lucruri grave, și oficialilor, dar să umpli ordinea de zi la comisii cu reclamații, pentru fotbalul românesc, sigur pare un pic prea mult!
