Senzaţia de foame apare atunci când organismul a consumat toată energia obţinută din hrană, iar nivelurile glucozei şi insulinei din sânge încep să scadă, dar sunt o mulţime de factori, unii surprinzători, care pot influenţa declanşarea dorinţei de a mânca, potrivit dailymail.co.uk.
Apetitul este controlat prin intermediul unui hormon numit grelină, dar sunt o mulţime de lucruri care pot perturba acest proces de control al poftei de mâncare.
Un studiu al cercetătorilor de la Aberdeen University din Londra arată că, de fapt, celulele cerebrale responsabile cu controlul apetitului îşi încetinesc activitatea pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, ceea ce duce, în cele din urmă la o creştere în greutate începând cu vârsta mijlocie. Acest lucru este explicat prin faptul că sentimentul de „sătul” se instalează mai greu, ceea ce îi face pe oameni să mănânce mai mult.
Există însă şi alţi factori care pot influenţa apetitul.
* Somnul insuficient. Un lucru relativ acceptat este acela că oamenii se simt mai înfometaţi când sunt obosiţi, dar acest efect este ceva mai complicat în cazul femeilor. Un studiu din 2011 al cercetătorilor americani de la Columbia University arată că persoanele care nu dorm destul mănâncă cu 300 de calorii mai mult pe zi, comparativ cu cele care se odihnesc cât au nevoie.
Acest lucru se întâmplă pentru că organismul produce mai multă grelină, atunci când oamenii nu dorm îndeajuns. Acelaşi studiu a arătat însă că, în cazul femeilor, senzaţia de foame în aceleaşi condiţii de somn puţin este mai accentuată decât în cazul bărbaţilor. Acest lucru duce la un aport caloric de până la patru ori mai mare decât în cazul bărbaţilor.
* Problema privind „mâncatul pe fugă”. Dacă aveţi tendinţa de a mânca un sendviş dimineaţa, în timp ce alergaţi pe scări şi pe stradă ca să nu întârziaţi la serviciu, sau luaţi prânzul în picioare, aceste lucruri s-ar putea să vă facă să vă simţiţi mai înfometat. Modul acesta de a lua micul dejun şi prânzul îi face pe oameni să mânânce mai repede, astfel că nu este destul timp ca semnalele hormonale privind starea de „sătul” să se activeze. Specialiştii spun că senzaţia de sătul se instalează abia la 20 de minute după masă, astfel că dacă mâncaţi repede şi pe fugă, procesul acesta este perturbat şi simţiţi mereu că vă este foame.
* Menopauza creşte apetitul femeilor. Fluctuaţiile nivelului de progesteron în perioada de dinainte de instalarea menopauzei cresc apetitul femeilor. „Nivelurile de progesteron variază în perioada de doi până la cinci ani de dinainte de instalare a menopauzei, iar acest lucru pare să afecteze pofta de mâncare”, spune Leila Hannah, medic ginecolog. Progesteronul relaxează muşchii netezi ai organismului (cei care controlează organe precum vezica urinară sau tractul gastrointestinal). Când nivel său creşte, creşte şi nevoia de energie, de aici pofta de mâncare crescută. Însă, Leila Hannah spune că după instalarea menopauzei acest efect tinde să dispară.
* Pofta de mâncare poate fi şi semnul unei sarcini. „Graviditatea este perioada în care organismul produce noi ţesuturi, necesare dezvoltării embrionului”, explică medicul Jude Gunasekera, care arată că este perfect normal ca femeile însărcinate să mănânce mai mult, având nevoie de mai multă energie.
* Antidepresivele şi medicamentele antialergice pot creşte pofta de mâncare. Este destul de cunoscută situaţia în care oamenii mănâncă foarte puţin atunci când sunt deprimaţi, sentimentele şi gândurile negre făcându-i să nu se gândească deloc la mâncare. Totuşi, tratamentul cu antidepresive, în special cele care conţin mirtazapin, poate stimula foamea.
„Antidepresivele perturbă funcţia hipotalamusului, partea creierului responsabilă cu controlul apetitului, şi din această cauză pofta de mâncare poate creşte când oamenii iau antidepresive”, explică psihiatrul Jonathan Chick, director medical al centrului de reabilitare Castle Craig din Peeblesshire, Scoţia. Antihistaminicele, prescrise de medici în cazul alergiilor şi luate de multe persoane împotriva febrei fânului, afectează de asemenea hipotalamusul. Efectul acestor medicamente contra alergiilor asupra poftei de mâncare, tinde să fie cumulativ, ceea ce înseamnă ca persoanele care iau rar antihistaminice nu vor resimţi o creştere a poftei de mâncare din această cauză.
Nu există o soluţie de combatere a unui apetit mărit cauzat de un tratament medicamentos, dar este bine de ştiut că acest lucru se poate întâmpla, ceea ce poate ajuta la un autocontrol legat de numărul de calorii din alimentaţia zilnică.
* Ştirile negative pot fi de vină pentru creşterea poftei de mâncare. Cercetători de la University of Miami spun că buletinele de ştiri care vorbesc mult despre dificultăţile economice pot face telespectatorii să mănânce mai mult. Un studiu din 2013 a arătat că oamenii care erau expuşi unor mesaje despre „vremurile grele ce urmează” consumau mai multe alimente atunci când li se spunea că sunt bogate în calorii, comparativ cu voluntarii supuşi unor mesaje neutre. Când grupul telespectatorilor care urmărise ştiri negative a primit hrană despre care i s-a spus că nu are multe calorii, voluntarii au consumat cu 25% mai puţine alimente. Cercetătorii cred că efectul este datorat unui instinct de supravieţuire, care se activează atunci când oamenii aud vorbindu-se despre un viitor problematic.
* Telefonul mobil şi tableta afectează metabolismul. Lumina albastră strălucitoare emisă de dispozitive precum telefoanele inteligente şi tabletele ar putea fi cauza unei creşteri a apetitului, după cum susţin cercetătorii, care au concluzionat, în urma unui studiu de anul acesta, că expunerea la acest tip de lumină poate creşte pofta de mâncare pentru câteva ore, chiar şi în cazul persoanelor care tocmai au mâncat.
