„Starea de spirit a romanilor din Ucraina este una de incertitudine”

-interviu cu poetul Vasile Tărâţeanu

Prezent, zilele trecute, la cursurile Universităţii de Vară „Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte, poetul Vasile Tărâţeanu, din Ucraina, a susţinut o prelegere despre situaţia actuală din ţara vecină, unde au loc conflicte militare între separatiştii proruşi şi armata ucraineană. Scriitorul ne-a acordat, cu acest prilej, un interviu despre situaţia comunităţii de români din această ţară.
– Domnule Tărâţeanu, câţi români mai sunt în prezent în Ucraina şi câţi în regiunea Cernăuţi, unde locuiţi şi dumneavoastră ?
-Potrivit statisticilor oficiale, în Ucraina trăiesc peste jumătate de milion de români şi moldoveni, iar în regiunea Cernăuţi, dintre cei 906.818 locuitori, 19,8% sunt români şi moldoveni.
– Care este starea de spirit a românilor din Ucraina, având în vedere conflictele din estul ţării ?
– Starea de spirit a românilor este în mare măsură una de incertitudine, din cauza acestui conflict militar din estul Ucrainei, dintre populaţia din estul şi din vestul Ucrainei, vestul optând pentru orientare europeană, iar estul pentru orientare prorusă. Acest război ne-a adus destul de multe probleme, bărbaţii sunt chemaţi să apere Ucraina în caz de invazie, deşi nu e un război declarat. Este o invazie ascunsă, sub pretexte, chipurile, nobile, ale Federaţiei Ruse, de a-i ajuta pe etnicii ruşi din Ucraina. După părerea politicienilor din Rusia şi a etnicilor ruşi din această ţară, acestora din urmă le sunt încălcate drepturile privind limba maternă. Într-un fel au dreptate. Parlamentul a abrogat, la începutul acestui an, o lege referitoare la bazele politicii de stat în domeniul limbilor. O lege aprobată pe vremea preşedintelui Ianukovici şi salutată de toate minorităţile. Această lege le asigura, într-o anumită măsură, cadrul juridic pentru exprimarea minorităţilor naţionale în limba maternă. Prin faptul că deveneau limbi regionale, limbile minorităţilor aveau un cadru de protecţie a lor, fiind sprijinite de stat prin alocări de fonduri pentru dezvoltarea culturii, pentru editare de carte. Legea nu mai funcţionează, iar acum lucrează o comisie parlamentară la elaborarea altei legi privind limbile regionale. Eu cred că, în acest moment, toate minorităţile au pierdut. Cred că a fost o greşeală a Parlamentului să abroge această lege. Mai degrabă trebuia să adopte o lege pentru combaterea corupţiei, pentru că, în timpul regimului lui Ianukovoci, corupţia a fost ridicată la cel mai înalt nivel. În momentul de faţă, în rândul românilor este o stare de incertitudine. Oamenii nu ştiu ce îi aşteaptă mâine, conflictul militar poate ajunge până în regiunea noastră. Nu suntem siguri că Rusia nu va declara, la un moment dat, război, iar rebelii nu îşi vor extinde acţiunile în alte regiuni. S-a agravat foarte mult şi situaţia economică. S-au devalorizat grivnele ucrainene, dolarul a ajuns la 13 grivne, euro la 16-17, chiar 18 grivne, lucruri la care, cu două-trei luni în urmă, nici nu ne puteam gândi! În plus, a fost introdusă taxa de război pentru sprijinirea armatei. Zilnic, sunt aduşi în întreaga ţară din zona de conflict oameni – unii în sicrie, alţii bolnavi. Mulţi au plecat din ţară. Aproape jumătate de milion de oameni au emigrat în Rusia, Belarus, Polonia, de când a început conflictul militar. Acum e un haos întreg. În toamnă urmează alegerile parlamentare, care vor bulversa şi mai mult societatea. Politicul va agrava situaţia, având în vedere că alegerile, chiar şi în vreme de pace, creează tensiuni în societate.
– Cum comentaţi acest conflict ?
– Ca un rezultat al prostiei omeneşti. Atât a conducerii Federaţiei Ruse, cât şi a conducerii Ucrainei. Atât a celei corupte de până la Maidan, cât şi a celei ajunse la putere în urma revoltei populare împotriva trădării regimului Ianukovici, care n-a împlinit aşteptările europene ale populaţiei ucrainene, inclusiv ale minorităţii româneşti.
– Cum comentaţi acţiunea autorităţilor de a mobiliza tinerii pentru apărarea Ucrainei ?
– Firească şi nefirească în acelaşi timp. În calitatea noastră de cetăţeni – de tineri recruţi sau rezervişti, ucraineni sau români – avem datoria de a apăra ţara. În momentul de faţă, însă – slavă Domnului ! – nimeni nu a declarat război Ucrainei. Lupta se duce cu o grupare teroristă. Aceasta trebuie să revină organelor de resort – armata şi miliţia. Această mobilizare este un rezultat al unei politici inadecvate, extremiste, a survenit în urma unei politici incorecte pe care au promovat-o atât fosta, cât şi actuala conducere a Ucrainei. Or, datoria politicienilor, a conducătorilor, este să asigure pacea şi liniştea în ţară. Pentru că o pace strâmbă e mai bună decât un război drept.
-Sunt şi tineri români care luptă în estul Ucrainei ?
– Da. Şi avem un caz concret al unui român din Cernăuţi întors din zona de conflict căruia i-am dat un ajutor de 1.000 de grivne din partea Fundaţiei Culturale „Casa Limbii Române”, pe care o conduc. Din regiunea Cernăuţi cred că avem câteva sute de oameni care luptă acolo – şi români şi ucraineni. Nu putem şti exact câţi dintre ei sunt români.
– Povestiţi-ne despre proiectul privind acţiunile filantropice în beneficiul tinerilor care luptă în zona de est a ţării.
– Acest proiect l-am realizat împreună cu Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” din Bistriţa Năsăud, cu poetul Ioan Pintea, iniţiativă sprijinită material de Consiliul Judeţean Bistriţa Năsăud, preşedinte – Emil Radu Moldovan. Proiectul s-a numit „Dialoguri culturale europene Bistriţa-Cernăuţi”. În cadrul lui s-a semnat un protocol de colaborare între Biblioteca „George Coşbuc” din Bistriţa şi Biblioteca Ştiinţifică Regională Universală „Mihailo Ivasiuk”, pentru patru ani, care prevede organizarea diverselor acţiuni culturale în comun, schimburi culturale. În cadrul acestuia, au fost susţinute şi trei concerte caritabile de către artişti bistriţeni profesionişti. Banii adunaţi – în sumă de 7.777 grivne – i-am înmânat tinerilor din regiunea noastră reveniţi de pe câmpurile de luptă din Doneţk şi Luhansk, aflaţi în tratament la Spitalul Militar din Cernăuţi – români şi de alte naţionalităţi.
– Ce credeţi că se va întâmpla în continuare în estul Ucrainei ?
– Sper că va birui, până la urmă, raţiunea umană, în toate taberele beligerante. Niciun interes geopolitic sau de partid nu poate fi mai valoros decât viaţa sutelor şi miilor de oameni care au murit sau au revenit de pe front răniţi, care au pornit pe drumul bejeniei ori au rămas fără adăpost. Au rămas copii fără părinţi, părinţi fără copii. Dă-le, Doamne, tuturor, înţelepciune! E greu să-ţi iubeşti duşmanii, dar, până la urmă, asta ne învaţă Sfintele Scripturi. Iubirea de aproape ar trebui să ne călăuzească pe toţi cât trăim pe acest pământ, zguduit nu numai de cutremure, ci şi de conflicte militare.
– Care consideraţi că este cea mai importantă problemă a românilor din Ucraina, în momentul de faţă ?
– Păstrarea propriei lor identităţi, a fiinţei naţionale, a limbii materne, a reţelei de şcoli – câte ne-au mai rămas. Avem nevoie de solidaritate naţională, de unire în cuget şi-n simţiri a tuturor acelora care suntem români, indiferent de opiniile politice, dar şi de păstrarea credinţei noastre strămoşeşti. Şi, desigur, de pace, căci în urma războaielor am avut numai de pierdut. Istoria ne-a demonstrat.