Pomenirea Sf. Cuv. Pimen cel Mare
Sf. Pimen era de origine din Egipt. La vârsta de cincisprezece ani s-a dus să-i regăsească pe cei şase fraţi ai săi, asceţi în pustiul Sketis (adică „al Schitului”), unde a şi rămas. Când centrul monastic de la Sketis a fost devastat de către barbarii mazici (407), cei şapte fraţi au reuşit să scape masacrului şi, luând-o pe drumul exploatărilor de nitriu din zonă, s-au instalat la Terenuthis, în partea superioară a Egiptului, pe malurile Nilului. Pimen a devenit aici foarte renumit încât oamenii pioşi îi părăseau pe bătrânii la care se duceau să ceară sfaturi pentru a veni la el. După ce a strălucit mulţi ani ca un luceafăr în pustiu, învăţând prin propria experienţă şi făcându-se un model viu al tuturor virtuţilor, Avva Pimen a adormit în pace, la câtva timp după Sfântul Arsenie cel Mare (după 449), dar fără să fi revăzut pustiul Schitului.
