Dumitru Constantin
Pe lângă temperaturile foarte ridicate, care le-a compromis o parte din culturile agricole, locuitorii mai multor comune prahovene au, în ultima vreme, serioase probleme cu porcii mistreţi şi căprioarele care le distrug restul culturilor scăpate de arşiţă. Aşa stau lucrurile, de pildă, în comunele Gornet Cricov, Râfov, Brazi, Apostolache, Cărbuneşti, Ariceştii Zeletin sau Tătaru. În lipsa hranei, porcii mistreţi au năvălit în lanurile de porumb sau în culturile de cartofi, roşii, sfeclă, fasole sau morcovi. Adeseori, animalele sălbatice nu ezită să rupă gardurile şi să pătrundă chiar în grădinile oamenilor. După ce distrug tot ce le iese în cale, mai ales pe timpul nopţii, haitele de mistreţi se reîntorc în pădure.
Îngrijoraţi, sătenii din diverse comune, înarmaţi cu fluiere şi tălăngi, au urcat pe dealuri pentru a-i speria pe mistreţi, însă după două-trei zile s-au trezit din nou cu ei prin grădini. Mai nou, pe lângă mistreţi şi căprioare, oamenilor le creează necazuri şi urşii, care dau iama prin livezile de pomi fructiferi şi prin viile acestora. Aşa că s-au adresat reprezentanţilor autorităţilor locale, în speranţa că vor fi sprijiniţi. Proprietarii grădinilor distruse au tot dreptul să fie îngrijoraţi, gândindu-se, pe de o parte, că pentru la iarnă cămările le vor rămâne aproape goale, iar pe de altă parte, că nici nu vor fi despăgubiţi, întrucât cei mai mulţi nu şi-au putut permite să-şi asigure culturile. În disperare de cauză, unora dintre săteni le trece prin gând chiar să împuşte porcii mistreţi, deşi legea este destul de restrictivă. Pentru a vedea ce soluţii există pentru a ieşi din acest cerc vicios, am solicitat şi opinia directorului Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Prahova, Valeriu Bolgiu. Acesta ne-a declarat că obligaţiile ce revin atât proprietarilor culturilor agricole, cât şi gestionarilor fondurilor cinegetice, pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de animalele sălbatice, precum şi modalitatea de acordarea a despăgubirilor, sunt strict prevăzute de Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. ”În cazul proprietarilor de terenuri, principala obligaţie este să-şi asigure paza culturilor. Fie prin angajarea de paznici, fie să-şi monteze, de-a lungul perimetrului aflat în proprietate, instalaţii speciale cu impuls electric – menite să sperie animalele sălbatice, nu să le omoare – aşa cum există în majoritatea comunelor din Ardeal. Aici, chiar şi păşunile sunt împrejmuite cu gard electric. În eventualitatea producerii unor pagube, de către animalele sălbatice, constatarea şi evaluarea acestora, precum şi stabilirea răspunderii civile se realizează de către o comisie special constituită, din care fac parte reprezentanţi ai primăriei locale, ai structurii de specialitate a Ministerului Mediului, Ministerului Agriculturii şi ai fondurilor cinegetice. Practica ne-a dovedit însă că, în 98 la sută din astfel de cazuri, proprietarii culturilor agricole nu şi-au îndeplinit obligaţiile legale”, a adăugat interlocutorul nostru. Acesta a mai precizat că frecvenţa cazurilor de distrugeri de recoltă a crescut şi ca urmare a înmulţirii necontrolate a porcilor mistreţi. “Intuind acest fenomen, noi am solicitat, pentru sezonul de vânătoare 2014 – 2015, o cotă de recoltă de 435 mistreţi, însă Ministerul Mediului ne-a aprobat o cotă cu 60 de mistreţi mai puţin”.
