Adrian Brad
Puţină lume mai ştie azi că, în urmă cu un secol, comuna Poiana Câmpina era o staţiune balneo-climaterică, şi încă una dintre cele mai apreciate din ţară. În locul numit Măgura, o vâlcea situată pe versantul unuia dintre dealurile care străjuiesc localitatea, există nişte izvoare cu apă sărată cunoscute de localnici cu mult înainte de 1900, an în care s-a construit prima instalaţie de captare a apei sărate într-un bazin cu instalaţii balneare rudimentare. Apele minerale de la Poiana Câmpina erau cunoscute prin gradul înalt de mineralizare, fiind clasate printre apele cloruro-sodice cele mai concentrate. Conform monografiei comunei (scrisă de profesorul Ion Cosmoiu), aceste băi au funcţionat în fosta clădire a Primăriei Poiana Câmpina până în anul 1908. Apele minerale erau aduse uneori de la izvor cu sacaua trasă de boi. Din 1908, poienarul Moise Popescu le amenajează pe proprietatea sa. La vremea aceea, ele erau dotate cu un bazin special din beton, cabine şi un punct sanitar pentru administrarea băilor calde la cadă. Exista, de asemenea, o clădire de locuit cu restaurant. Fără îndoială, pentru acele timpuri, dotările erau rezonabile, iar termenii arhaici în care erau descrise ele în prospectul Staţiunii balneo-climaterice Poiana Câmpina, proprietatea lui Ion şi Sebastian Popescu, văzut şi aprobat de Oficiul de Cură şi Turism, au şi astăzi un farmec şi o atractivitate aparte. În documentul amintit putem citi că “băile sunt aşezate într-o grădină frumoasă, cu pomi fructiferi şi fâneţe. Pentru băile calde sunt 12 cabine clasa I, cu căzi din beton mozaicat, şi 2 camere de sudaţie (de transpiraţie – n.red.). Mai sunt 12 cabine clasa a II-a, cu căzi de lemn, curat întreţinute, toate prevăzute cu ceasuri de nisip, termometre de baie şi rufăria necesară. La fiecare cabină se află instalaţie de apă sărată – rece şi caldă. Apa sărată se aduce prin ţevi de la izvor, fiind igienic captată şi acoperită. Băile reci se fac în 2 bazine-ştranduri, unul pentru adulţi, cu capacitate de 42 de vagoane, şi altul pentru copii, cu o capacitate de 8 vagoane”. În 1948, după naţionalizarea de către comunişti a agenţilor economici, băile au trecut în administrarea Uzinei Poiana. În primii ani, conducerea uzinei le-a adus câteva modernizări, dar ulterior, la sfârşitul anilor 1970, băile au fost abandonate, ajungând o ruină. Poiana ar putea redeveni staţiune balneară odată cu realizarea proiectului celui mai mare spital privat din judeţul nostru, proiect a cărui paternitate îi aparţine lui Ioan Simion, preşedintele firmei câmpinene Confind. La începutul anului 2013, Centrul Medical SanConfind a concesionat, pentru 49 de ani, clădirea fostului spital de la Poiana Câmpina, unitate care a funcţionat, decenii la rând, ca secţie exterioară a Spitalului Municipal Câmpina. Clădirea este de dimensiuni apreciabile (4.000 metri pătraţi, suprafaţa desfăşurată), dar ea va fi mult extinsă, iar arhitectura ei, radical schimbată, astfel încât locaţia să poată găzdui cel mai mare şi mai modern spital privat prahovean (10.000 metri pătraţi, suprafaţa desfăşurată), dotat cu aparatură medicală de ultimă generaţie şi în care serviciile medicale să fie asigurate la standarde europene de către unii dintre cei mai buni medici specialişti. “Pentru început, ne-am propus să ne lansăm doar în specialitatea balneofizioterapie, prin captarea apelor minerale din comună, foarte vestite şi apreciate odinioară, de care, de prin 1980, nimeni nu s-a mai îngrijit. În urmă cu mai multe decenii, comuna Poiana Câmpina avea statut de staţiune balneo-climaterică. Printr-un sistem de conducte, vom aduce aceste ape cu un bogat conţinut de săruri minerale în curtea spitalului nostru, în nişte bazine. De aici, ele vor fi distribuite în secţia de balneologie, acolo unde este nevoie. Pacienţii vor putea face atât băi reci, cât şi băi calde, dar şi împachetări cu nămol adus de la Techirghiol, nămol care, depozitat în condiţii speciale, îşi păstrează proprietăţile curative mai mulţi ani. Nămolul va fi adus de la Techirghiol, va fi depozitat etanş, filtrat, tratat cu ultraviolete, pompat, încălzit şi utilizat pentru împachetări. Aşa că putem spune că vom muta Techirghiolul la Câmpina. Mineralizarea totală a apei pe care urmează să o folosim este foarte mare, de 320 g/l (apa din lacul Techirghiol are 80g/l). Baza dispune de echipamente moderne, fiabile, cu un înalt grad de automatizare, executate în Franţa şi Germania, special concepute pentru SanConfind: bazine pentru recuperare medicală şi pentru mers în contra curent, un bazin de 15 mp pentru recuperarea medicală a copiilor, o macara pivotantă cu acţionare hidraulică pentru transferul bolnavilor din cărucior în bazin şi invers; cinci căzi pentru apă sărată (caldă şi rece); patru căzi cu apă sărată şi nămol de Techirghiol; trei căzi pentru duş subacval şi o cadă treflă pentru recuperare medicală. Apa sărată este filtrată, încălzită la 35 de grade Celsius, tratată, recirculată (trei volume de bazin pe oră), într-un cuvânt, calitatea apei va fi ţinută sub un control strict”, ne-a declarat Ioan Simion. Secţia de balneologie a Spitalului SanConfind va fi dată în folosinţă peste două luni şi ar putea face din unitatea spitalicească un reper al turismului medical, iar din Poiana Câmpina – faimoasa staţiune balneo-climaterică de acum un veac, la concurenţă cu Telega, Slănic Prahova şi alte staţiuni cu apă sărată din ţară.
