D. Constantin

29 august 2014 este data-limită până la care fermierii prahoveni interesaţi se pot înregistra ca operatori în agricultura ecologică, pentru obţinerea sprijinului financiar conform
HG 759/2010, şi care va fi plătit până la 30 iunie 2015. Conform reprezentanţilor Asociaţiei Bio România, subvenţia ar depăşi 600 de euro/an, în cazul fermierilor a căror producţie se află în perioada de reconversie ( trecere de la cea clasică, la cea ecologică).În plus, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, în perioada 2015 – 2020, agricultura ecologică va beneficia de subvenţii între 250 euro/hectar/an şi 400 de euro/hectar/an, în funcţie de tipul de cultură.
Şi în judeţul nostru, tot mai mulţi fermieri s-au orientat, în ultima vreme, către practicarea agriculturii ecologice. Astfel, suprafaţa agricolă totală destinată acestui sector a ajuns la 1.750 de hectare, comparativ cu 1.200 de hectare, anul trecut. Conform precizărilor purtătorului de cuvânt al Direcţiei Agricole Prahova, Marian Marcu, cele mai mari suprafeţe sunt cultivate cu grâu ecologic (563 hectare), porumb (517 hectare), floarea-soarelui (215 hectare), viţă de vie (80 de hectare), păşune (37 hectare), nuci (12 hectare). De asemenea, alţi fermieri s-au profilat pe cultivarea de căpşuni ecologice (700 metri pătraţi), plante medicinale (1,35 hectare), dar şi spre alte produse obţinute în sistem ecologic: miere de albine – 1.480 kg/anual, lapte – 275 hectolitri/anual, pâine – 65 tone/anual.
La nivel naţional sunt înregistraţi peste 27.000 de agricultori implicaţi în producţia, procesarea şi comercializarea produselor ecologice, iar parte dintre acestea se şi exportă, în special ca materie primă şi mai puţin ca produse procesate. În opinia secretarului de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, produsele româneşti sunt mult mai sănătoase decât cele din restul statelor din Uniunea Europeană, în condiţiile în care România administrează de 10 ori mai puţine chimicale pe hectar. “România utilizează 25 kilograme de azot la hectar, comparativ cu Olanda, care foloseşte de 10 ori mai mult, ceea ce ne permite să spunem că majoritatea produselor româneşti, inclusiv cele care provin din agricultura convenţională, sunt mai sănătoase şi mai curate decât cele provenite din restul statelor membre. Inclusiv Polonia şi Ungaria folosesc procente duble de chimicale faţă de cele practicate de noi”, a adăugat Botănoiu.