Ana Maxim
La Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a fost vernisată, recent, expoziţia „Genio Gallico. Ceasuri istorice franceze din colecţii muzeale româneşti”, la eveniment fiind prezenţi Francois Saint-Paul, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei în România şi directorul general al muzeului, Ernest Oberlander-Târnoveanu. Expoziţia este organizată sub patronajul Ministerului Culturii, în colaborare cu Muzeul Național Peleș, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” Ploiești (din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova) şi Muzeul Municipiului București.
Din colecţia unicului Muzeu al Ceasului din ţară pot fi admirate 19 piese reprezentative pentru industria de orologii din Franţa, datând din secolul al XVII-lea şi până spre finalul secolului al XIX-lea, după cum ne-a precizat Elisabeta Savu, şef birou în cadrul muzeului amintit. Este vorba despre ceasuri de masă, de perete, de salon, de voiaj, ceasuri de buzunar realizate de meşteri celebri etc. Un cadran solar (în foto) datând din 1690, realizat de orologierul Michael Butterfield, este cea mai veche piesă trimisă la Bucureşti. Printre obiectele care fac parte din colecţia Muzeului Ceasului se mai regăsesc: un ceas de şemineu astronomic (Perth Bally, Paris, secolul XIX), un ceas de buzunar cu calendar („Breguet et Fils”, sec XIX), un ceas de buzunar realizat de Abraham Louis Breguet – un geniu al orologeriei şi întemeietorul orlogeriei moderne, un ceas de şemineu cu sculpturi reprezentând Cele Trei Graţii, piesă realizată de firma „Vincenti et Company” datând din acelaşi secol, un ceas de consolă creat de meşteri din aceeaşi firmă. „Industria de ceasuri din Franţa a început relativ devreme, dezvoltându-se armonios, atât din punct de vedere tehnic, cât şi ca rafinament. Ţinând pasul cu descoperirile fizice şi matematice care pot fi aplicate în orologerie pentru a obţine instrumente de măsurat timpul mai performante şi cu o acurateţe mai mare, Franţa rămâne însă <
Aceasta reprezintă o continuare a unui proiect de valorificare a pieselor cu mare valoare artistică şi tehnologică din colecţiile aflate în muzeele din România. În anul 2012, la sediul MNIR a fost vernisată expoziţia „Genio Helvetico”, dedicată ceasurilor elveţiene, ce a inclus şi piese de la Muzeul Ceasului.
