Cristina D.

,,Omul vechi de-ar şti să moară, înainte de-a muri, atunci, când ar fi să moară, omul nou n-ar mai muri’’ – acesta este mesajul cărţii ,,Se-ntorc morţii acasă’’, scrisă de Corneliu Constantin Ciomâzgă, carte ce a fost lansată la Ploieşti, în urmă cu câteva zile, la Biblioteca Judeţeană ,,Nicolae Iorga’’. Cartea tratează un subiect “împrumutat din realitate”, având ca personaje principale un călău şi victima sa: un fost torţionar comunist (Petre) şi cea mai opresată victimă a lui (Gheronda Filip) care se întâlnesc după zeci de ani spre a trăi împreună o experienţă incredibilă. ,,Pe parcursul lecturii m-am lămurit că este vorba despre un roman realist creştin, acesta fiind termenul cel mai potrivit pentru a descrie această carte. De altfel, autorul nu este la prima carte de această factură, în «Lucrarea» utilizând aceeaşi modalitate de scriere. Cartea lansată azi aici (n.n. – joi 17 iulie) este totodată un manual de educaţie creştină, după cum spune şi autorul – «un mic manual de bună vieţuire». Citind o asemenea carte avem posibilitatea să cunoaştem şi să învăţăm cum trebuie să fim într-o bună vieţuire cu ceilalţi oameni. Şi aş vrea să mai adaug că opera îmi aminteşte de testamentul lui Arghezi către fiul său, deoarece autorul lăsă moştenire această carte nu doar nepoatei sale, ci şi tuturor cititorilor pentru că «şi tu aveai nevoie»’’, a explicat
prof. Traian Lazăr, prezent la eveniment. ,,Cartea de faţă respectă cerinţele retoricii clasice ce pretindeau unui discurs, unui text să împlinească trei condiţii: să îndrume, să emoţioneze şi să binedispună. Autorul şi-a dat seamna că Sfânta Scriptură este cel mai fidel buletin de ştiri, că este autenticul Hotnews de vreme ce recurge permanent şi în momentele cheie ale cărţii la câte un citat din Psaltire, cea mai puternică şi cea mai frumoasă colecţie de rugăciuni care a fost scrisă vreodată şi în care şi azi ne regăsim fiecare dintre noi’’, a apreciat şi preotul dr. Claudiu Băzăvan, invitat de asemenea la lansare. ,,Nu există dorinţă mai mare pentru un scriitor decât a-şi întâlni cititorii şi aceştia să fie cei pe potrivă. În călătoria aceasta pe care mi-am propus-o ca o întâmpinare pe care o fac cititorilor, Ploieştiul este al şaptelea oraş’’, a precizat scriitorul C.C. Ciomâzgă. Referindu-se la mesajul pe care a vrut să-l transmită prin cartea sa, scriitorul a mai adăugat: ,,Cartea vorbeşte despre morţii cei mulţi care umblă aparent vii prin lumea aceasta. «Omul vechi de-ar şti să moară, înainte de-a muri, atunci, când ar fi să moară, omul nou n-ar mai muri». Este o ştiinţă aceasta. Şi ştiinţa aceasta n-o putem descoperi singuri. Nu există situaţie, societate care nu s-ar putea schimba. Şi Petre demonstrează asta, cu ajutorul lui Dumnezeu. Nu există ceva mai trist decât să ne trezim în fiecare dimineaţă cu noi cei de ieri, poimâine cu noi cei de azi. Împietrirea aceasta a noastră în condiţia existenţială mereu şi mereu aceeaşi este cea mai mare pagubă. Să nu vrei să te înnoieşti’’. Tot cu această ocazie, scriitorul C. C. Ciomâzgă a ţinut să facă şi o mărturisire despre cel care i-a arătat pentru prima dată oraşul Ploieşti – poetul Nichita Stănescu: ,,El, care veghează şi astăzi aici în această sală, a fost cel care m-a dus în Ploieşti întâia dată. Nichita mi-a arătat Ploieştiul în colţurile lui mai puţin ştiute. Într-o suită de notiţe de peste 100 de pagini undeva într-un caiet am descoperit, căutând alte notiţe ale mele, nişte note pe care mi-aş dori să le pun într-un anume fel în valoare – unele îmi aparţin, altele îi aparţin lui Nichita. Ar putea să iasă măcar o broşurică pe care aş putea să o numesc chiar aşa: Ploieştiul – iubirea mea. Aş fi vrut să fie şi a mea, dar a fost sigur a lui. Astăzi e vremea altor evenimente, altor oameni, iar evenimente ca acelea pe care le jinduia bătrânul sunt tot mai puţine, în adevăratul înţeles pentru că tot mai puţini sunt cei care se apropie de carte’’.
C. C. Ciomâzgă a fost redactor la Zig-Zag (1990), redactor-şef şi director de programe la FUN Radio (primul post de radio privat din ţară). Între 1991 şi 1996 a ocupat funcţia de director general şi fondator Radio Tinerama, pentru ca în perioada 1992-1996 să fie membru al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale. Între anii 1993-2002 a fost preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni (filiala România). Este autorul primului curs de Psihologie Creştin Ortodoxă, realizatorul primului format de emisiune talk-show din România. De asemenea, profesor la Facultatea de Jurnalistică, mentor al unor mari gazetari de astăzi, s-a remarcat în 2004 când a scos la lumină ,,Lucrarea’’- prima sa carte, declarată “cel mai căutat roman postrevoluţionar”, tirajele epuizându-se cu rapiditate de fiecare dată.