N. Dumitrescu
Chiar dacă mai sunt câteva luni până când actualul şef al statului, Traian Băsescu, îşi va încheia mandatul la Cotroceni, Guvernul a stabilit, deja, procedurile ce vizează pregătirile pentru alegerile prezidenţiale de la sfârşitul acestui an. Concret, acum câteva zile, în Monitorul Oficial au fost publicate o serie de acte normative în vederea organizării şi desfăşurării scrutinului electoral. Astfel, pentru primul tur al alegerii noului preşedinte al României, cetăţenii cu drept de vot vor fi chemaţi la urne pe data de 2 noiembrie. Totodată, a fost aprobat şi programul calendaristic privind realizarea acţiunilor necesare organizării şi desfăşurării alegerilor prezidenţiale, din care redăm cele mai importante puncte. Pe data de 4 septembrie 2014 va fi asigurat sediul Biroului Electoral Central (BEC), pe 5 septembrie, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vor fi desemnaţi cei cinci membri ai BEC, iar o zi mai târziu vor fi aleşi preşedintele BEC şi locţiitorul acestuia. Pe 8 septembrie se pot depune la BEC protocoalele de constituire de alianţe electorale; pe 11 septembrie se vor demara procedurile care vizează asigurarea sediilor birourilor electorale judeţene şi ale celor din străinătate; 12 septembrie – Autoritatea Electorală Permanentă comunică la BEC numărul alegătorilor cu domiciliul în România, cei înscrişi în Registrul electoral; prin tragere la sorţi se vor desemna judecătorii în birourile electorale judeţene; pe 17 septembrie se va stabili modelul cererii de înregistrare a candidaturii; se vor întocmi şi se vor tipări, de către primari, listele electorale permanente, pe baza datelor şi a informaţiilor cuprinse în Registrul electoral; se vor organiza şi se vor numerota secţiile de votare din străinătate. Pe 23 septembrie se pot depune candidaturile la alegerile prezidenţiale, în scris, la sediul BEC, în aceeaşi zi urmând să se comunice la BEC semnele electorale de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi de către candidaţii independenţi. Pe 27 septembrie se aduc la cunoştinţă publică declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese ale candidaţilor, în aceeaşi zi primarii urmând să stabilească locurile speciale pentru afişajul electoral. Data de 28 septembrie este fixată pentru rămânerea definitivă a candidaturilor şi a semnelor electorale. Pe 30 septembrie va fi stabilită ordinea de înscriere a candidaţilor şi a semnelor electorale ale acestora în buletinele de vot, prin tragere la sorţi. Pe 2 octombrie, candidaţii vor solicita, în scris, conducerii serviciilor publice de radio-TV, timpi de antenă. Pe data de 3 octombrie se va da startul campaniei electorale şi se vor aduce la cunoştinţă publică delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare. Pe 18 octombrie, Regia Autonomă Monitorul Oficial prezintă machetele buletinului de vot membrilor BEC. Pe 23 octombrie se vor confecţiona ştampilele birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, ale secţiilor de votare din străinătate; vor fi desemnaţi preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii acestora, inclusiv ale celor din străinătate. Pe 31 octombrie, primarii vor întocmi copii de pe listele electorale permanente, în două exemplare, şi le vor preda către preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare, vor fi distribuite către preşedinţii birourilor electorale judeţene buletinele de vot, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea “Votat”, formularele pentru încheierea proceselor-verbale şi celelalte materiale necesare desfăşurării procesului electoral. Pe data de 1 noiembrie, ora 7,00, se încheie campania electorală, alegerile prezidenţiale, primul tur, urmând să aibă loc pe data de 2 noiembrie, între orele 7,00 – 21,00.
Reamintim că alegerile prezidenţiale precedente, din 2009, au avut loc la expirarea primului mandat al actualului şef al statului, Traian Băsescu. Au fost primele alegeri prezidenţiale din România care au avut loc separat de cele legislative, primele alegeri pentru Cotroceni care s-au desfăşurat odată cu un referendum şi primele alegeri prezidenţiale din România după aderarea la Uniunea Europeană. În 2009 au fost înregistrate 12 candidaturi pentru Cotroceni, respectiv: Constantin-Ninel Potîrcă (independent), Crin Antonescu (PNL), George Becali (Partidul Noua Generaţie – Creştin Democrat), Kelemen Hunor (UDMR), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Mircea Geoană (Alianţa Politică PSD+PC), Traian Băsescu (PDL), Ovidiu Cristian Iane ( Partidul Ecologist Român), Sorin Oprescu (independent), Remus Cernea (Partidul Verde), Constantin Rotaru (Partidul Alianţa Socialistă), Gheorghe Eduard Manole (independent). Primul tur al alegerilor a avut loc pe data de 22 noiembrie, iar cel de-al doilea, pe data de 6 decembrie. În al doilea tur de scrutin s-au calificat Mircea Geoană şi Traian Băsescu, ultimul câştigând un nou mandat cu 50,33% din voturi. PSD a contestat rezultatul alegerilor, motivând existenţa unor posibile fraude electorale, dar Curtea Constituţională, după ce a cerut renumărarea voturilor anulate, a validat rezultatul alegerilor.
