D. Constantin

La sfârşitul lunii mai a anului în curs, în societăţile comerciale şi instituţiile publice cu sediul în judeţul nostru erau angajate cu contract individual de muncă 168.231 de persoane, cu 267 de persoane în plus comparativ cu luna aprilie 2014, conform datelor Direcţiei de Statistică Prahova. În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu net al angajaţilor respectivi, acesta a fost, în perioada menţionată, de 1.590 de lei/salariat, înregistrând o scădere cu 0,8 la sută faţă de cel consemnat în luna aprilie 2014. În schimb, comparativ cu luna mai a anului anterior, câştigul salarial mediu net a crescut cu 4,2 la sută.
Fireşte că, în realitate, numărul angajaţilor din Prahova (ca, de altfel, din toate judeţele ţării) este infinit mai mare decât cel amintit la începutul rândurilor de faţă, însă, din păcate, acest surplus lucrează fără forme legale. Şi mai trist este faptul că nivelul evaziunii fiscale rezultat din munca la negru nu poate fi estimat, conform declaraţiei acordate „Agerpres“ de Niculae Voinoiu – directorul Direcţiei Control, Securitate şi Sănătate în Muncă din cadrul Ministerului Muncii. “Atribuţiile Inspecţiei Muncii sunt limitate în ceea ce priveşte cuantificarea corectă a muncii nedeclarate şi diminuarea acestui fenomen, în sensul că acţiunile de control nu influenţează, în mod direct, încasarea veniturilor la bugetul de stat şi nici crearea de locuri de muncă. Astfel, inspectorii de muncă nu au competenţa de a sancţiona «munca la gri» sau «salariul la plic»”, a afirmat Voinoiu. Acesta a adăugat că angajatorii preferă să încheie contracte de muncă pe salariul minim garantat în plată, cealaltă parte a remuneraţiei, până la salariul “în mână”, nefiind fiscalizată. De asemenea, inspectorii de muncă nu au competenţa de a verifica achitarea contribuţiilor sociale la bugetul consolidat al statului şi nici nu pot urmări achitarea amenzilor contravenţionale, colectarea acestora fiind atributul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).