Folosirea muştarului pentru combaterea stărilor febrile şi a gripelor este o metodă naturistă de vindecare cu efect sigur şi foarte rapid.
Ea implică, însă, şi un oarecare risc, pentru că, nestăpânită perfect, poate avea urmări extrem de neplăcute: arsuri ale pielii cu formare de vezicule, îngreunarea activităţii cardio-vasculare şi chiar reacţii alergice. Din această cauză, modul de aplicare, durata şi măsurile de precauţie trebuie respectate cu stricteţe.
Sfera de utilizare: tuse (bronşite), răceli, gripe, astm, pneumonii, pleurite.
Muştarul ca remediu
Muştarul (Semen Sinapis) este un excitant intens al pielii, care stimulează puternic irigarea cu sânge şi produce înroşirea şi senzaţia de arsură. Pentru combaterea anumitor afecţiuni, cum sunt răceala sau gripa, nu se foloseşte muştarul alimentar, deşi este “fabricat” din aceleaşi seminţe, ci făina de muştar.
În general, pentru împachetări şi comprese, se foloseşte făină de muştar negru, măcinată cât mai recent. Dacă este mai veche de 6 luni, se face un test pentru verificarea reacţiei pielii sau se lăsă muştarul să acţioneze ceva mai mult.
Cum acţionează
În contact cu apa, boabele de muştar “eliberează” un ulei gras, care are asupra pielii un efect deosebit de excitant. Irigarea cu sânge devine mult mai intensă, iar temperatura pielii creşte semnificativ. Reacţia este, însă, foarte diferită, de la caz la caz. La unele persoane, pielea începe să ardă şi să se înroşească uşor, imediat după aplicarea prişniţei sau a compresei, în vreme ce la altele senzaţia de arsură apare abia după 6-8 minute.
Terapia cu muştar are un efect rapid, adesea surprinzător, stările febrile complicate şi chiar şi gripă putându-se ameliora vizibil, într-o perioadă foarte scurtă de timp. După şocul de rigoare, adulţii nu mai resimt aşa de intens arsura, poate şi din cauză că realizează efectiv că “se întâmplă ceva”.
Măsuri de precauţie
Fiind volatil, iritaţia produsă de muştar se poate extinde uşor asupra zonelor apropiate celei afectate. De aceea, trebuie protejate, fiind extrem de sensibile, mai ales mucoasa bucală, cea nazală şi ochii. Persoanele blonde, cele roşcate reacţionează mai puternic, astfel că în cazul lor se impune efectuarea unui test de piele, pe antebraţ. Verificaţi atent pielea după scurgerea timpului de aplicare recomandat. Este foarte posibil ca persoană bolnavă să nu perceapă singura arsură provocată de muştar. Şi încă ceva: este de la sine înţeles faptul că prişniţele sau compresele cu muştar se aplică doar pe o piele intactă.
Împachetări sau comprese?
Dacă folosiţi acest gen de terapie pentru prima dată, ar fi mai bine să optaţi pentru comprese, deşi împachetările sunt mai eficiente. Motivul: fierbinţeala şi arsura nu se concentrează într-un singur loc – de obicei cel mai sensibil, bolnav -, ci se răspândesc pe o suprafaţă mai întinsă.
Împachetări cu muştar
Materiale necesare: făină de muştar negru, lighean, ceas de bucătărie, pânză subţire, primul strat, care se aplică direct pe piele, fular gros de bumbac, al doilea strat, care se leagă deasupra; folie de plastic + prosop vechi pentru protejarea aşternutului, 4 bucăţi, mai mici, de pânză (eventual batiste), vaselină pentru protejarea zonelor sensibile, cârpă umedă, ulei pentru uns pielea.
Pânza care se aplică pe piele, primul strat, trebuie să fie de trei ori mai lungă decât toracele, pentru a o putea înfăşura o dată şi jumătate în jurul sternului.
Fularul, stratul al doilea, să nu fie de lână, pentru că uleiul de muştar atacă lâna. Evitaţi petele – nu ies întotdeauna la fiert.
Pregătirea: Presăraţi făină de muştar, într-un strat uniform, pe treimea din mijloc a pânzei, îndoiţi peste făină toate laturile acesteia, ca să nu iasă nimic afară, aşezaţi prişniţa, fără să o aplecaţi, peste lighean şi turnaţi peste ea apă fierbinte (până la 50 gr.). Stoarceţi prişniţa uşor, prin presare, şi apropiaţi-vă de persoana bolnavă culcată pe pat, peste şalul întins. Protejaţi axilele şi mameloanele (inclusiv la bărbaţi) cu un strat de vaselină şi o batistă aplicată deasupra şi înfăşuraţi prişniţa în jurul toracelui, astfel încât între muştar şi piele să nu fie decât un singur strat de pânză. Acoperiţi-o apoi, de jur împrejur cu fularul, puneţi peste umeri un prosop sau un şal şi fixaţi pe ceas durata de acţiune care trebuie neapărat respectată.
Durata de acţiune: Formula “cu cât mai mult, cu atât mai bine” nu este valabilă. Durata se stabileşte, în fiecare caz, după reacţia pielii şi după starea generală a pacientului.
Prima verificare se face deja după 1-3 minute de la aplicarea prişniţei. Dacă pielea nu s-a înroşit deloc sau s-a înroşit foarte puţin, puneţi prişniţa la loc, mai aşteptaţi 2 minute (tot după ceas) şi verificaţi din nou. Dacă apar, cumva, reacţii nedorite (de exemplu ameţeală), îndepărtaţi imediat prişniţa.
Dacă la prima aplicare de 5 minute prişniţa este suportată bine, prelungiţi durata la a doua şi a treia aplicare, de la 5 la 15 minute. (Cu multă atenţie!)
La o suportabilitate normală, prişniţele (şi compresele) cu muştar se aplică o dată pe zi, 3 zile la rând, după care se face o pauză. Tratamentul nu se reia decât după ce reacţia pielii la aplicarea anterioară a dispărut complet. Dacă nu este cazul (efectul de iritaţie poate dura 24-48 de ore), alternaţi prişniţa cu muştar cu o compresă mai “blândă”, cu ulei.
Comprese cu muştar
Se aplică pe piept (una) şi pe spate (două). După îndepărtarea compresei, tamponaţi pielea cu o cârpă umedă şi masaţi-o cu ulei.
Materiale necesare: făină de muştar negru, lighean, ceas de bucătărie, una sau două bucăţi de tifon sau de pânză subţire (40 x 40 cm), un şal gros de pus peste compresă, cârpă umedă, ulei pentru uns pielea.
Pregătirea: Este la fel ca la prişniţe, dar fără protejarea axilelor şi a mameloanelor. Presaraţi făină de muştar pe o compresă sau pe două şi aplicaţi-le pe partea superioară a spatelui, de o parte şi de alta a coloanei vertebrale, sau pe piept (una singură), la nivelul bronhiilor. Puneţi şalul deasupra, înfăşuraţi-l în jurul toracelui şi fixaţi, pe ceas, durata de acţiune pe care o veţi respectă cu stricteţe.
Proceduri mai “blânde” cu muştar
Baia pentru picioare. Extrage “răul” din corp. Este eficientă, imediat după apariţia primelor simptome, în caz de răceală şi calmează, adeseori, durerile de cap. Amestecaţi circa 30 g de faină de muştar negru (cam 3 pumni) în 10 l de apă caldă (37 gr.), care trebuie să ajungă până sub genunchi, şi ţineţi picioarele în ea până simţiţi că vi se încălzesc complet (ţinând seama de reacţia pielii). Durata depinde de la caz la caz (în general 5-20 de minute). Dacă aveţi varice, apă cu muştar nu trebuie să treacă de labele picioarelor, dar efectul va fi mai puţin intens.
