Calculele INS arată că, peste aproape 50 de ani, România va avea o populaţie de 10, cel mult 15 milioane de locuitori. De vină ar fi scăderea şi apoi menţinerea la un nivel redus a fertilităţii, precum şi creşterea speranţei de viaţă, coroborate cu un sold pozitiv al migraţiei externe.
Pe scurt, vom fi mai puţini cu 5,7 până la 7,2 milioane de oameni faţă de anul 2013. În cazul în care ipoteza INS ar deveni realitate, atunci ar fi un adevărat dezastru pentru România. Ţara ar avea o societate îmbătrânită, iar statul ar intra în faliment.
Mai devreme sau mai târziu, sistemele de pensii şi de sănătate s-ar putea prăbuşi, pentru că nu s-ar mai putea susţine. Mai mult, poate exista şi pericolul ca românii să dispară, iar unele etnii minoritare să devină majoritare.
“Un astfel de scenariu ar fi un dezastru pentru România. Vom deveni o societate îmbătrânită, de vreme ce creşte speranţa de viaţă, iar rata natalităţii continuă să scadă. În această situaţie, statul nu se va mai putea susţine şi va intra în faliment. Sistemele de pensii şi asigurări de sănătate se vor prăbuşi. În ultimă instanţă, s-ar ajunge la dispariţia unei culturi, ba chiar a unui stat. Vom ajunge să importăm forţă de muncă, la fel cum se întâmplă în multe ţări dezvoltate”, ne-a explicat sociologul Vasile Dâncu.
Mulţi dintre bogaţi nu devin părinţi
El spune însă că situaţia nu e chiar atât de neagră pe cât s-ar putea crede, pentru că sunt foarte multe lucruri care se pot schimba în anii următori.
“În acest moment, în România ar trebui schimbată mentalitatea privind natalitatea şi nivelul de trai, pentru că la noi legătura e invers proporţională, adică, pe măsură ce nivelul bunăstării creşte, natalitatea scade. Oamenii care acumulează capital vor să aibă unul sau cel mult doi copii, astfel încât să nu fie nevoiţi să-şi divizeze averea. Din păcate, statele care se confruntă cu o astfel de problemă nu reuşesc să articuleze politici pronatalitate”, a subliniat Dâncu.
Potrivit acestuia, tinerii părinţi nu au cu cine să-şi lase copiii vara, întrucât există prea puţine grădiniţe deschise şi nu au încredere în societatea în care trăiesc, nu cred că odraslele lor sunt bine educate şi nu beneficiază de un sistem medical corespunzător, astfel încât aleg să nu mai aibă copii. În acelaşi timp însă, sociologul atrage atenţia că nici o creştere a natalităţii nu este cu adevărat bună în cazul în care se întâmplă în mijlocul păturilor de jos, pentru că mulţi dintre aceşti copii nu vor dezvolta un nivel de şcolarizare corespunzător, iar mai târziu vor ajunge un pericol pentru societate, nicidecum un ajutor.
Femeile şi bărbaţii îşi împart vina.
„Infertilitatea a devenit boala cuplurilor moderne, având în vedere că una din patru familii nu poate avea copii. Dacă e să vorbim de o “vină” în infertilitate, aceasta se împarte egal între femei şi bărbaţi. Dacă în cazul femeilor cariera este principala motivaţie pentru care este amânată o sarcină, ele fiind mai preocupate de serviciu şi de a face bani, în cazul bărbaţilor, stresul este principalul factor nonmedical care, acumulat cu un consum constant de alcool sau de ţigări, afectează fertilitatea. Iar această problemă nu se rezolvă uşor”, ne-a declarat dr. Andreas Vythoulkas, specialist în obstetrică-ginecologie şi infertilitate. Potrivit acestuia, în România, multe din cupluri nu ştiu că sunt infertile, pentru că nu vin niciodată la medic.
“E foarte important ca acestea să înţeleagă că după mai mult de un an de sex neprotejat, dacă nu apare o sarcină este ceva în neregulă”, subliniază specialistul.
