Nicoleta Dumitrescu
Conform unor recente statistici ale BNR, românii plecaţi să muncească în Italia se menţin pe primul loc în rândul celor care trimit cei mai mulţi bani rudelor rămase acasă. Economistul şef al Băncii Naţionale Române, Valentin Lazea, a declarat că românii din Italia au trimis în ţară, anul trecut, peste 900 de milioane de euro, în creştere faţă de anul 2012, următorii pe listă fiind cei care muncesc în Germania şi Statele Unite ale Americii. Printre sutele de mii de români care şi-au găsit de lucru în străinătate şi trimit bani acasă se regăsesc şi prahoveni, această situaţie fiind confirmată şi de ultimul recensământ al populaţiei. Concret, potrivit informaţiilor oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova, aproape 1.000 de prahoveni plecaţi la lucru în străinătate figurau, la recensământ, că trimit bani lunar către membrii familiilor rămase acasă, în timp ce alţi 300 – o dată la 3 luni.
Conform BNR, românii care şi-au găsit de lucru în Italia au trimis în ţară, anul trecut, 925 milioane de euro, în creştere faţă de anul 2012, când s-au trimis 900 milioane de euro, aceştia fiind urmaţi de cei care muncesc în Germania, care au trimis 595 milioane de euro (491 milioane de euro în 2012) şi din SUA – care au trimis acasă 460 milioane de euro (593 milioane de euro în 2012). Conform aceloraşi statistici, românii care lucrează în Spania şi-au redus, în 2013, fluxul de numerar către rudele din ţară la 393 milioane de euro, de la 504 milioane de euro în 2012. În perioada 2005-2010, românii din Spania s-au clasat pe poziţia a doua, după Italia, la trimiterea de bani acasă. Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe, care citează statisticile oficiale, în Spania trăiesc aproape 920.000 de români, iar în Italia peste 940.000 de persoane, dar, în ultimul caz, potrivit datelor misiunilor diplomatice, numărul cetăţenilor români care se află în această ţară ar fi mai mare cu 350.000 de persoane. Totalul intrărilor de bani în România în cursul anului trecut s-a plasat la 4,23 miliarde de euro, incluzând transferuri de la lucrători şi de la alte persoane plecate în străinătate, în scădere faţă de anul 2012, în acest context, specialiştii BNR precizând că schimbarea clasamentului se explică prin profilul diferit al românilor migranţi pe trei zone geografice mari. Astfel, lucrătorii din ţările mediteraneene – Spania, Italia, Portugalia, Grecia – sunt de regulă mai puţin calificaţi şi trimit bani mai puţini pentru că salariile lor sunt mai mici, deşi sunt mai numeroşi. În ceea ce-i priveşte pe cei din Germania, Franţa şi Marea Britanie, aceştia au un grad de instruire mai înalt şi trimit bani ceva mai mulţi, românii din cele două categorii având probabil intenţia să se întoarcă în ţară şi să înceapă o afacere sau să-şi construiască o casă. A treia categorie este reprezentată de persoanele supraspecializate, cu masterate, doctorate, care lucrează în Statele Unite sau Canada, şi trimit bani fără a avea de gând să se întoarcă în ţară.
Dintre românii care au trimis bani acasă s-au numărat şi prahoveni. Astfel, conform datelor ultimului recensământ, mii de persoane din judeţ figurau că sunt plecate în străinătate, cele mai multe pentru a munci. Dintre cele peste 7000 de persoane temporar absente plecate în străinătate, la sfârşitul anului 2011, aproape 4.500 erau la lucru. Cei mai mulţi prahoveni care şi-au găsit de muncă în străinătate au ales Italia – peste 1.500 de persoane, Spania – peste 1.200 de persoane, urmate de cei care şi-au găsit de lucru în Germania – aproape 300 de persoane, Franţa – peste 250 de persoane, Anglia – peste 150 de persoane. Conform aceloraşi statistici de la ultimul recensământ, în SUA se aflau la lucru 40 de prahoveni, în Belgia – peste 90 de persoane, în Grecia – peste 100 de persoane, în Cipru – 145 de persoane, în Canada – 10 persoane. Totodată, alți numeroși prahoveni şi-au ales ca destinaţie, pentru a munci, ţări precum Austria, Portugalia, Olanda, Republica Cehă, Danemarca, Norvegia, Suedia, Elveţia. Conform rezultatelor recensământului de la sfârşitul anului 2011, alte aproape 700 de persoane se aflau în căutarea unui loc de muncă, în Spania şi Italia, în mod special. Mulţi dintre prahovenii plecaţi au la activ ani buni de muncă în străinătate. Din păcate, lucrul peste hotare este singura soluţie, considerată stabilă, pentru a aduce bani în casă. O dată sau la câteva luni trimit bani celor rămaşi acasă, cei mai mulţi fiind copii, care resimt acut lipsa unuia dintre părinţi. Sunt, însă, şi cazuri mai fericite, în care ambii părinţi au găsit de lucru în străinătate, putându-şi lua inclusiv copiii cu ei, aşa cum sunt şi situaţii în care fraţii sau chiar vecinii s-au “tras” unii după alţii, în Italia sau Spania, întregind echipele de muncitori români care şi-au găsit de lucru acolo şi trimit, apoi, “euroii” acasă.
