Violeta Stoica
• Consiliul Județean va solicita în instanța civilă recuperarea fondurilor investite
Unul dintre monumentele istorice restaurate de Consiliul Județean Prahova, care era inclus și în circuitul turistic al Drumului Vinului – Conacul Bellu, de la Urlați – va fi restituit Academiei Române, după o decizie definitivă a judecătorilor. Vineri, consilierii județeni au aprobat transmiterea din domeniul public al județului în domeniul privat atât a Conacului Bellu, cât și a foișorului, dobândite de autoritatea județeană în anul 1983 și recunoscute, ulterior, ca facând parte din domeniul public al județului Prahova, prin hotărâre de guvern.
Însă, pentru că magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au menținut decizia Curții de Apel Ploiești de restituire a clădirilor de la Urlați către Academia Română, reprezentanții Consiliului Județean nu au mai avut altă variantă decât să recunoască decizia instanței și să o pună în aplicare.
Deoarece foișorul și Conacul Bellu au fost restaurate cu fonduri de la bugetul județean, devenind un punct de atracție turistică, inclusiv pentru ambasadorii străini acreditați la București, Consiliul Județean Prahova va deschide acțiune civilă pentru recuperarea banilor investiți în readucerea la viață a Conacului Bellu, monument istoric de mare valoare care ar fi devenit o ruină dacă nu ar fi fost consolidat și restaurat.
Disputa pe Conacul Bellu din Urlați dintre Academia Română și Consiliul Județean Prahova a început în anul 2006, deși cu cinci ani înainte, prin HG, clădirile care formează complexul muzeal din orașul prahovean fuseseră atestate în domeniul public al județului Prahova și în administrarea Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova.
În 2006, Academia Română a notificat Consiliul Județean Prahova în legătură cu retrocedarea de către autoritatea județeană a conacului și a parcului Bellu de la Urlați, notificare respinsă de conducerea de atunci a CJ. Dispoziția emisă de președintele Consiliului Județean Prahova a fost contestată de către Academia Română în instanță, procesul de fond fiind judecat la Tribunalul Prahova, instanță care a dat dreptate autorității județene. Nu același lucru s-a întâmplat, însă, la Curtea de Apel Ploiești, acolo unde s-a dispus restituirea în natură a Conacului Bellu, a foișorului și a terenurilor aferente din cadrul complexului muzeal de la Urlați, decizie menținută și de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță care a respins recursul înaintat de Consiliul Județean Prahova.
Istoria apartenenței complexului muzeal
În anul 1923, Alexandrina Bellu a lăsat, prin testament, Academiei Române imobilul din Urlați, format dintr-o casă cu două etaje, o altă casă mai mică cu un etaj, o casă ruinată, o vie, un parc, dar și mobilierul din acele imobile, toate acestea intrând în posesia Academiei Române în luna decembrie 1931. În anul 1948, însă, Consiliul de Miniștri a hotărât trecerea în proprietatea fostului Minister al Artelor și Informațiilor – cu drept de folosință pentru Casa de Odihnă a Scriitorilor și Artiștilor – a terenului în suprafață de opt hectare și a construcțiilor aflate pe acesta, lăsate prin testament de Alexandrina Bellu Academiei Române.
În 1983, Conacul Bellu a fost predat Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, fiind declarat muzeu de interes general și monument istoric de arhitectură. La vremea respectivă, imobilele de pe domeniul Bellu de la Urlați se aflau într-o stare de degradare accentuată, din cauza cutremurelor și a intemperiilor. În ultimii 15 ani, au fost executate lucrări de consolidare și de restaurare, aducând Conacul Bellu în rândul celor mai frumoase monumente istorice de arhitectură din țară. De altfel, Tribunalul Prahova a apreciat că imobilul în litigiu nu mai era unul și același cu construcțiile dobândite de Academia Română, în anul 1923, prin testament. Și prin urmare, a dat dreptate Consiliului Județean Prahova. Dar, pentru că s-a considerat că lucrările efectuate, în timp, de către Consiliul Județean Prahova la Conacul Bellu “nu au modificat suprafața inițială a construcției”, atât instanța de apel, cât și cea de recurs au considerat că imobilele de la Urlați trebuie restituite Academiei Române, care va fi obligată să mențină statutul de muzeu al complexului Bellu timp de cinci ani de la preluare.
