Dumitru Constantin
Practicarea muncii la negru presupune, aşa cum am mai scris, nenumărate dezavantaje pentru persoanele cu un asemenea statut, în sensul că, pe lângă salariile mici (adeseori sub nivelul minim pe economie), angajatorii nu le achită acestora nici taxele şi impozitele cuvenite statului. Ca urmare, salariaţii nu vor putea beneficia de pensie, indemnizaţie de şomaj, ajutoare de boală sau de deces. În pofida acestor riscuri, se constată că fenomenul muncii la negru se extinde de la un an la altul. Aceasta şi pentru faptul că multe dintre persoanele în cauză nu au o altă variantă de ales, întrucât firmele oferă, în general, destul de puţine locuri de muncă vacante.
Doar în luna aprilie 2014, de exemplu, în urma controalelor desfăşurate, funcţionarii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Prahova au depistat 22 de persoane care lucrau fără întocmirea în formă scrisă a contractului individual de muncă. De asemenea, în alte patru cazuri, persoanele respective aveau încheiate contracte individuale de muncă, însă aceste documente nu erau şi înregistrate în Registrul electronic de evidenţă a salariaţilor- REVISAL, aşa cum prevede legea. Drept urmare, societăţile comerciale sau persoanele fizice găsite în culpă au fost amendate, în total, cu suma de 190.000 de lei.
Asemenea controale au avut loc şi la nivelul celorlalte judeţe, iar rezultatele sunt la fel de îngrijorătoare. Astfel, au fost depistate lucrând fără forme legale de angajare 833 de persoane, motiv pentru care au fost sancţionate 1.486 de angajatori şi 88 de persoane fizice, valoarea amenzilor aplicate însumând aproape 4,9 milioane de lei. În acelaşi timp, funcţionarii Inspecţiei Muncii au întocmit 17 dosare de sesizare penală, pentru primirea la lucru a mai mult de cinci persoane fără a avea încheiate contracte individuale de muncă. Potrivit Codului Muncii, această faptă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 2 ani sau cu amendă.
