Cristina Dobre
Anul acesta, după cum se ştie, a fost proclamat, atât de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, cât şi de Ministerul Culturii, drept anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, având în vedere importanţa şi contribuţia majoră a domnitorului în istoria şi cultura naţională, precum şi faptul că, în 2014, se împlinesc 300 de ani de la martiriul lui Constantin Brâncoveanu şi al fiilor acestuia. Puţini cunosc însă faptul că domnitorul Constantin Brâncoveanu a avut legături strânse cu oraşul prahovean Urlaţi. De altfel, şi prima atestare ca târg a Urlaţiului a apărut în 1697 într-un act al domnitorului Brâncoveanu. Aici, la doi paşi de târg, în mijlocul domeniului pe care l-a cumpărat şi pe care a plantat podgorii întinse de vie, ce se întindeau pe aproximativ 22 de hectare, domnitorul şi-a construit o reşedinţă, unde obişnuia să zăbovească pentru câteva zile, toamna, când se culegeau strugurii şi se prepara vinul. Tot aici, după cum spun cronicile vremii, Brâncoveanu a urmărit cu atenţie războiul ruso-turc, în urma căruia s-a produs mazilirea. În prezent, ,,Casa Domnească’’ – după cum este cunoscută reşedinţa domnitorului de către localnici, chiar dacă unii dintre ei nu ştiu despre ce domn e vorba – se află în localitatea componentă a Urlaţiului – Valea Crângului. Şi încet, încet, cu investiţiile actualilor proprietari, s-ar putea să capete strălucirea de odinioară. ,,Conacul şi proprietatea aferentă au o istorie îndelungată şi zbuciumată. După moartea domnitorului Brâncoveanu, moşia a rămas rudelor şi descendenţilor până undeva în anul 1938, când a fost pierdută la o licitaţie de către Irina Mavrocordat. Atunci a fost cumpărată de familia Mincu pe bani mulţi, mai târziu fiind confiscată de către comunişti care au distrus tablourile, mobila, inclusiv sobele de teracotă din conac şi l-au transformat în cămin de nefamilişti. Au păstrat însă pivniţa drept cramă, unde s-a continuat producerea de vinuri de calitate. Cum era şi firesc, după schimbarea regimului, moştenitorii familiei Mincu, respectiv familia Arapu, care locuiesc în Elveţia, au revendicat moşia şi au câştigat-o în instanţă prin 2004’’, ne-a explicat Mariana Anghel, administratorul public al oraşului Urlaţi şi o apropiată a familiei Arapu. ,,De atunci, moştenitorii vin regulat în ţară, de două ori pe an. Până acum au reuşit să refacă plantaţia de viţă-de-vie şi intenţionează ca, pe viitor, să restaureze şi conacul aflat în stare de degradare care ar putea, apoi, concura cu alte muzee şi crame de pe Drumul Vinului. Oricum, e dificil să găsească fondurile necesare restaurării având în vedere că devizul iniţial se ridica la 380.000 de euro. Doamna Arapu, este de profesie medic şi nu are copii, dar intenţionează chiar să se întoarcă în ţară şi să deschidă aici un cămin pentru bătrâni’’, ne-a mai povestit interlocutoarea noastră.
Conacul brâncovenesc deţine şi un secret…
Casa Domnească îşi păstrează, în mare parte, forma originală, stilul construcţiei fiind cel brâncovenesc. Construcția este compusă din subsol și parter înălțat, servind drept cramă şi locuință. Parterul cuprinde 10 încăperi de locuit cu holuri și un pridvor acoperit, susținut de stâlpi din lemn și arcade de unde se putea supraveghea întreaga vale a Cricovului Sărat. Grosimea pereților la parter este de 45 cm, iar la pivniță de 80 cm. Subsolul (folosit pentru tescuirea strugurilor, prepararea și depozitarea vinurilor și a uneltelor viticole) este accesibil doar din exterior. Una dintre pivnițe este situată sub terasa clădirii, unde se mai păstrează, încă, două butoaie vechi de cinci tone fiecare.
Din această pivniță pornește un tunel secret, cu înălțimea de 180 cm și lățimea de 70 cm, care are ieşire către Valea Nucetului şi despre care se vorbeşte că ar adăposti comori ale domnitorului Brâncoveanu.
