• Aceasta cu toate că termenul-limită era 31 ianuarie 2014
D. Constantin
Fiecare localitate din Prahova are, potrivit legii, obligaţia de a întocmi şi aproba, anual, într-o şedinţă de consiliu local, un plan de acţiune pentru protecţia solului şi a apei freatice împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Acest plan trebuie să cuprindă toate fermele agricole, indiferent de forma lor juridică, având ca activitate de bază cultivarea terenului agricol şi/sau creşterea animalelor. Sursele de poluare sunt diverse, precum fertilizarea în exces cu îngrăşăminte chimice, gestionarea greşită a gunoiului de grajd (depozitat direct pe sol), tratarea necorespunzătoare a dejecţiilor de la animale şi a apelor uzate din sectorul zootehnic. Creşterea concentraţiei de nitraţi în sol, în apele de suprafaţă sau în cele freatice are, potrivit specialiştilor, efecte negative însemnate asupra sănătăţii omului (cum ar fi scăderea imunităţii organismului, care poate favoriza chiar apariţia unor boli), dar şi asupra plantelor (scăderea rezistenţei acestora la secetă, la boli şi dăunători).
Termenul până la care autorităţile locale ar fi trebuit să transmită Direcţiei Agricole Prahova acest plan spre avizare era 31 ianuarie 2014. Cu toate acestea, din situaţia prezentată, ieri, în cadrul Colegiului Prefectural al Judeţului Prahova, de către purtătorul de cuvânt al Direcţiei Agricole, Marian Marcu, a reieşit faptul că numai 19 primării (din 104) s-au achitat, până acum, de o asemenea obligaţie legală, în timp ce alte 21 de localităţi au depus dosare incomplete. Aşadar, deşi au fost atenţionate în repetate rânduri, conducerile a 64 de primării nu au binevoit să respecte prevederile legii, printre care figurează cele din localităţile Apostolache, Baba Ana, Băicoi, Bălţeşti, Băneşti, Boldeşti Grădişte, Buşteni, Ceptura, Cărbuneşti, Comarnic, Filipeştii de Pădure, Filipeştii de Târg, Gornet Cricov, Plopeni, Proviţa de Jos, Puchenii Mari, Râfov, Şoimari sau Tomşani. Drept urmare, Direcţia Agricolă Prahova a solicitat sprijinul conducerii Prefecturii, în sensul întocmirii unei adrese comune către primăriile restante, poate, astfel, acestea vor fi mult mai receptive, propunere pe care prefectul Rodica Paraschiv şi-a însuşit-o chiar în timpul şedinţei de ieri.
