Trebuie să recunoaştem că primăvara care, dincolo de ploile din ultima vreme, rămâne un anotimp al tinereţii, se remarcă, mai întâi, prin acea simfonie a schimbărilor, a revenirii la frumos, a trezirii naturii la firescul ei de a fi. Ne bucurăm, aşadar, de explozia de verdeaţă, de acea schimbare de ritm pe care o trăim odată cu soarele ce-şi risipeşte, mai darnic, razele asupra naturii şi a noastră, a celor care facem parte intrinsecă din universul natural. Iar dacă la Piteşti, „Simfonia lalelelor” s-a desfăşurat chiar în aceste zile, este confirmarea cea mai elocventă a ceea ce înseamnă efervescenţa pe care primăvara o aduce în viaţa noastră.
Dincolo de aceste trăiri fireşti, trebuie să remarcăm că această primăvară mai are o caracteristică, un specific aparte faţă de toate de până acum. Spun astfel deoarece chiar ambasadele SUA şi Franţei au făcut public, zilele trecute, faptul că o anume instituţie se remarcă în mod deosebit în apărarea…statului de drept, a binelui general al românilor. Este vorba despre DNA, instituţia creată special pentru combaterea corupţiei, dar care lucrează nu după…anotimpuri, ci după cum bat vânturile politice. Sau, dacă ţinem cont de „laudele” celor două ambasade, după cum dictează cancelariile occidentale! Iar principalul argument al acestei afirmaţii îl constituie (şi abia acum ne dăm seama de ce a fost desemnată ea, atunci, de premierul Ponta) numirea Codruţei Koveşi ca şef al instituţiei amintite, persoană care n-avea nimic în comun cu ceea ce trebuia să facă noua guvernare de după cea a lui Emil Boc. De fapt, şefa DNA a dat tonul într-o nouă simfonie a acestei primăveri, anume simfonia…cătuşelor! „Melodia” este pe note băsiste, textul aparţine, categoric, DNA, iar dirijorul, cum spuneam, este Koveşi, cea care a şi primit premiul ambasadei SUA pentru curajul de a se da, fără milă, la corupţii României.
Acum,în opinia DNA – condusă de Koveşi, statul de drept trebuie apărat, fără prea multe vorbe, cu cătuşele, pe care ţi le animă la încheieturile mâinilor, în restaurant, acasă, în cine ştie ce mijloc de transport, sau chiar noaptea când dormi! Statul de drept lăudat acum de Occident, nu mai are nimic în comun cu drepturile omului, cu legislaţia în vigoare, cu respectarea principiului fundamental că orie persoană beneficiază de prezumpţia de nevinovăţie până la verdictul unei instanţe. Şi Franţa, şi SUA au uitat că prima a avut un preşedinte (Jack Chirac) pe care, ca să nu păteze imaginea ţării, l-au „spălat” în familie, şi pe un altul (Sarkozy) la fel de „murdărit” de banii actualului şef al FMI – Cristine Lagarde, iar în…marea democraţie americană, cum spuneam şi cu altă ocazie, democraţia s-a făcut cu pistolul, iar acum, când vrea să ne fie exemplu, mari bănci de-acolo au nenorocit o economie mondială! Şi vin să ne dea lecţi!?!
Dar, revenind la simfonia cătuşelor, căci despre aceasta este vorba, mai ales, trebuie să remarc faptul că ea se interpretează doar pe o anumită scenă, şi anume pe cea de pe partea stângă a eşichierului politic românesc, pentru că dreapta trebuie să-şi revină pe plan european, acum când îi cam fuge pământul de sub picioare din cauza democraţiei pe care au promovat-o. Nu trece DNA nici prin Piatra Neamţ, nici prin Arad, nici prin alte conclavuri pedeliste, şi nici nu ţine cont de zecile de sesizări ale Corpului de control al Guvernului României. DNA zornăie cătuşele doar la „baronii” PSD, pe care nu-i suportă cei care au scris textul simfoniei şi vor să obţină cât mai multe voturi la europarlamentare.
Departe de mine gândul că „baronii” – cum sunt numiţi – ar fi chei de biserică, dar dacă DNA are în stagiunea acestei primăveri doar simfonia cătuşelor, atunci ea trebuie interpretată pe scenele tuturor participanţilor la treburile ţării – pe orice nivel şi din toate legislaturile – şi, mai ales, cu respectarea…buchilor legii!
