Biroul Fiscal al comunei Tătaru, transferat la Mizil
De luna aceasta, printr-un ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), un număr de 15 unităţi fiscale din diverse judeţe ale ţării au fost transferate în subordinea altor instituţii ale administraţiei publice locale decât cele de până acum. Printre acestea figurează şi Biroul Fiscal al comunei Tătaru, care va trece din subordinea Serviciului Fiscal Orăşenesc Vălenii de Munte în cea a Serviciului Fiscal Orăşenesc Mizil.
De altfel, ANAF a trecut printr-un amplu proces de reorganizare care a presupus, printre altele, desfiinţarea celor 42 de direcţii generale judeţene a finanţelor publice şi înfiinţarea în locul acestora a opt direcţii generale regionale ale finanţelor publice, instituţii publice cu personalitate juridică, a căror arie de competenţă corespunde regiunilor de dezvoltare. Practic, noile direcţii regionale au fost înfiinţate prin transformarea direcţiilor generale a finanţelor publice dintr-un judeţ, prin fuziunea prin absorbţie a celorlalte direcţii generale judeţene ale finanţelor publice din aria de competenţă. Astfel, a fost creat un nou palier ierarhic la nivel teritorial, concentrat în opt direcţii generale regionale al căror sediu a fost stabilit în Iaşi, Galaţi, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov, Bucureşti.
ARPIM solicită continuarea reformei în sănătate
Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) îşi arată îngrijorarea faţă de retragerea din dezbatere publică a două proiecte de acte normative care vizau modificarea taxei clawback şi a metodologiei de calcul a preţului la medicamente, documente de importanţă majoră în procesul de reformă iniţiat de autorităţi. Totodată, ARPIM îşi exprimă îngrijorarea şi în ceea ce priveşte continuarea reformei în Sănătate, care presupune dezbaterea şi adoptarea unor acte legislative ce vor determina creşterea accesului la tratament al populaţiei şi crearea unui mediu de afaceri sustenabil pentru industria farmaceutică.”Am constatat cu regret că două dintre cele mai importante acte normative pentru întreaga industrie farmaceutică publicate pe site-ul Ministerului Sănătăţii, cele referitoare la taxa clawback şi la metodologia de calcul a preţurilor, au fost retrase într-un timp atât de scurt de la publicarea lor. Înainte de orice, trebuie să privim impactul pozitiv major pe care aceste prevederi le-ar fi avut pentru pacienţii români. Prima ordonanţă, cea referitoare la taxa clawback, presupunea ca autorităţile se angajau să aloce un buget cu 8% mai mare pentru compensarea medicamentelor pentru a doua parte a anului 2014. Acest buget era mai apropiat de cerinţele reale de tratament şi ar fi permis şi tratarea unui număr mai mare de pacienţi, evitând bine-cunoscutele liste de aşteptare. Cea de-a doua propunere legislativă privind formula de calcul a preţurilor ar fi însemnat un semnal pozitiv în asigurarea disponibilităţii medicamentelor pe piaţa din România. Sperăm că noua conducere a Ministerului Sănătăţii va continua proiectele de reformă începute de ceilalţi parteneri de la guvernare şi vor definitiva, în cel mai scurt timp, un sistem de sănătate centrat pe nevoile pacienţilor”, a declarat Călin Gălăşeanu, preşedintele ARPIM.
Până la 15 martie, perioadă de depunere a cererilor de plată pentru ajutorul în agricultură
Recent a fost aprobată Hotărârea Guvernului pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 756/2010 pentru aprobarea normelor metodologice referitoare la modul de acordare a ajutorului de stat în agricultură pentru plata primelor de asigurare şi din Hotărârea Guvernului nr. 763/2013 pentru aprobarea normelor metodologice privind acordarea unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură. Astfel, s-a reglementat o nouă perioadă de depunere a cererilor de plată, pentru anul 2013, pentru schemele de ajutor de stat în agricultură pentru plata primelor de asigurare, precum şi pentru motorina utilizată în agricultură, respectiv până la data de 15 martie 2014, inclusiv. Acest proiect s-a iniţiat ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile din ultima decadă a lunii ianuarie 2014, perioadă în care pentru o mare parte din judeţele ţării a fost declarat cod galben, portocaliu sau roşu de viscol şi ninsoare, ceea ce a generat dificultăţi în deplasarea agricultorilor de la domiciliu la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura în vederea depunerii la timp (31 ianuarie 2014) a cererilor de plată a ajutoarelor de stat cuvenite.
