• Făptuitorul poate beneficia de reducerea pedepsei sau chiar poate scăpa de răspunderea penală
Recent au intrat în vigoare noul Cod penal, şi noul Cod de procedură penală, care au adus o serie de noutăţi şi în ceea ce priveşte procedura de mediere, adică de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane special calificată în acest sens. Astfel, una dintre prevederi se referă la faptul că informarea despre avantajele medierii nu mai este obligatorie în cazul proceselor penale. Cu toate acestea, în noile coduri penale se utilizează mai des termenul de mediere, se evidenţiază foarte clar că multe dintre cazuri pot fi soluţionate mai rapid prin această procedură. Există, de asemenea, recomandări din partea instanţelor în acest sens, de a se apela la mediere. Astfel, e bine de ştiut că există destule situaţii când un proces în penal poate fi finalizat prin mediere, părţile implicate ajungând în acest caz la un acord şi implicit la retragerea plângerii penale sau la împăcare. Practic, după cum ne-a declarat Aurelian Radu, mediator, membru al Centrului de Mediere Ploieşti, este vorba despre 30 de infracţiuni din Codul Penal : infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii (lovire sau alte violenţe, vătămare corporală din culpă); infracţiuni săvârşite asupra unui membru de familie (violenţa în familie); infracţiuni contra libertăţii persoanei (ameninţarea, hărţuirea); infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale – hărţuire sexuală, agresiune sexuală şi violul (dacă se acceptă medierea în acest caz, pot avea loc şedinţe separate pentru ca părţile să nu se întâlnească); infracţiuni ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private (violarea de domiciliu, violarea sediului profesional, violarea vieţii private şi divulgarea secretului profesional); furtul (furt calificat, furt în scop de folosinţă etc.); infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii (abuzul de încredere, abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, bancrută simplă, bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, însuşirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor, înşelăciunea, înşelăciunea privind asigurările); distrugerea şi tulburarea de posesie; infracţiuni contra înfăputirii justiţiei (influenţarea declaraţiilor, asistenţă şi reprezentare neloială, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti); infracţiuni de serviciu (violarea secretului corespondenţei); infracţiuni contra familiei (abandon de familie, nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului; infracţiuni contra libertăţii religioase (împiedicarea exercitării libertăţii religioase).
La acestea se mai adaugă alte şapte infracţiuni prevăzute de legi speciale. De asemenea, e bine de ştiut că se poate apela la mediere imediat după săvârşirea faptei. Medierea poate avea loc atât înainte de începerea unui proces penal, cât şi după începerea acestuia. În procesele penale, medierea este de două feluri – civilă şi penală. Medierea pe latură civilă este posibilă pentru orice infracţiune, dar numai cu privire la pretenţiile civile şi reprezintă practic o negociere asistată de mediator care priveşte doar despăgubirile pretinse pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracţiune. Un astfel de acord de mediere, ce se poate încheia pentru orice fel de infracţiune, nu va bloca însă derularea laturii penale a procesului, dar poate influenţa soluţia pe fondul acţiunii penale prin reducerea pedepsei, judecătorul apreciind eforturile depuse de făptuitor pentru diminuarea prejudiciului produs. În cazul apelării la mediere există şi posibilitatea ca părţile să se înţeleagă nu doar asupra laturii civile, ci chiar să se ajungă la retragerea plângerii penale, la împăcare (pentru faptele permise de lege) ceea ce înseamnă că făptuitorul scapă de răspunderea penală, dar şi de înscrierea faptei în cazier. Dacă medierea are loc după începerea procesului penal, acesta se poate suspenda pe o perioadă de trei luni de zile de la data la care a fost dispus, dar numai în cazul prezentării de către părţi a contractului de mediere. Dacă nu s-a încheiat un acord de mediere, procesul penal se reia din oficiu imediat după primirea procesului verbal prin care se constată aceasta sau dacă procesul verbal nu se comunică – la expirarea termenului de trei luni. Mediatorul este obligat să transmită acordul de mediere şi procesul verbal de închidere a medierii în original şi în format electronic organului judiciar (la instanţă/ procuror după caz). În cazul semnării unui acord de mediere, părţile trebuie să se prezinte şi în faţa organului judiciar pentru a confirma înţelegerea respectivă, cu o singură excepţie : dacă acordul de mediere a fost autentificat la notar. Nu în ultimul rând, trebuie ştiut că în cazurile penale medierea trebuie să se desfăşoare astfel încât să se respecte drepturile fiecărei părţi la asistenţă juridică şi dacă e cazul la un interpret (traducător autorizat).
C.D.
