• Din acest an, în România nu se mai poate produce lapte neconform cerinţelor UE
Anul trecut a fost ultimul în care România a obţinut din partea Comisiei Europene cel de-al treilea termen (şi ultimul!) de prelungire a perioadei de tranziţie pentru procesarea laptelui neconform cu standardele comunitare. Conform reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, dintre cei aproximativ 680.000 de fermieri care activează în acest sector, în activitatea a circa 15.000 (în jur de 2,2 la sută), adică mici fermieri cu una-cinci vaci, se producea lapte care nu îndeplinea condiţiile de calitate cerute de UE, respectiv numărul total de germeni să fie mai mic sau egal cu 100.000/mililitru, iar numărul de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000/mililitru.
Aşadar, conform noilor reglementări, de la 1 ianuarie 2014, fabricile de lactate din România nu mai pot procesa lapte neconform, ceea ce aduce serioase prejudicii financiare celor 15.000 de mici fermieri şi care, în esenţă, trăiau de pe urma vânzării surplusului de lapte. Pentru a vedea ce soluţii ar exista astfel încât cei care deţin una-cinci vaci să poată ieşi din această situaţie extrem de delicată, dar şi pentru a soluţiona şi alte neajunsuri cu care se confruntă fermierii din judeţul nostru, Camera Agricolă Prahova, în colaborare cu Asociaţia Crescătorilor de Animale, Păsări şi a Producătorilor Agricoli „Pleşuva” – Comarnic, au organizat, ieri, în sala „Europa” a Palatului Administrativ din Ploieşti, o întâlnire de lucru cu fermierii din judeţ. Pe lângă cei aproximativ 200 de crescători de animale, la această întâlnire au fost prezenţi, ca invitaţi, Laurenţiu Rebega – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, Dorin Cojocaru – preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Gheorghe Neaţă – director în cadrul Ministerului Agriculturii, Vasile Băcilă – director general al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie şi dr. Mihai Terecoasă – directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Prahova.
În luarea sa de cuvânt, Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL, a precizat că persoanele care au una-cinci vaci în propriile gospodării au două şanse pentru a rezista pe piaţă. „Prima ar fi, dacă autorităţile decid, să vândă surplusul de lapte neconform unor unităţi de procesare care produc brânzeturi cu perioadă de maturare de peste 60 de zile, produse care se pot, apoi, comercializa atât pe piaţa naţională, cât şi pe cea comunitară şi în ţările terţe. A doua soluţie vizează asocierea micilor fermieri, în vederea facilitării achiziţionării unor tancuri de răcire şi stocare a laptelui, astfel încât să poată produce lapte conform cerinţelor UE. Un astfel de utilaj costă în jur de 5.000 de euro, iar statul le va acorda un ajutor de minimis celor care se constituie în asociaţii de producători”.
Pe de altă parte, directorul DSVSA Prahova, dr. Mihai Terecoasă, a reliefat faptul că o serie de neajunsuri cu care se confruntă fermele zootehnice mici din judeţul nostru ar putea fi evitate dacă animalele ar fi identificate în totalitate prin crotaliere. „Din păcate, animalele nu sunt identificate, deşi costul manoperei este suportat de stat – în cazul viţelului de până la 20 de zile de la fătare, până la două luni – în cazul purceilor, respectiv 6 luni – în cazul ovinelor sau al caprinelor. Din estimările noastre, în Prahova există circa 50.000 de ovine şi caprine care n-au fost crotaliate, întrucât n-am fost anunţaţi, deşi aceasta era o măsură obligatorie. Nefiind crotaliate, este foarte dificil de precizat care este calitatea laptelui ca materie primă sau cât de sănătoase sunt animalele respective, deoarece medicul veterinar nu a putut urmări în timp evoluţia acestor animale. În concluzie, noi, medicii veterinari şi micii fermieri, trebuie să lucrăm în echipă, căci cu tuberculoza, gleucoza sau alte boli grave nu ne putem juca!”.
D. CONSTANTIN
