În sediul său de la Palatului Culturii, Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga” Ploieşti adăposteşte un adevărat tezaur cultural format din sute de volume rare, care sunt studiate în fiecare an de cercetători, profesori sau studenţi şi nu numai. Aproximativ 60 de cărţi vechi româneşti şi aproximativ 150 de cărţi vechi străine fac parte din colecţia de Carte Veche, fiind tipărite începând cu secolul al XVI-lea şi până în secolul al XIX-lea. Comorile bibliofile sunt în dotarea Compartimentului „Carte de patrimoniu, memorie locală” ce are, în total, 45.000 de unităţi biblioteconomice. Cititorilor le mai sunt puse la dispoziţie cărţi editate până la 1948, periodice româneşti şi străine ( începând cu anul 1850, cele mai vechi periodice prahovene datând din anul 1900), volume de referinţă (dicţionare, enciclopedii), carte curentă, donaţii de la Institutul Goethe din Bucureşti şi Biblioteca Britanică Bucureşti, fondul „Prahova”.
Foarte multe dintre cărţile vechi au fost donate de reputatul profesor Nicolae Simache, care a şi condus instituţia între anii 1937-1939. Celelalte au fost donate de cititori – printre care şi personalităţi, precum profesorul Paul D. Popescu – sau achiziţionate de instituţie, de-a lungul vremii. Biblioteca „Nicolae Iorga” s-a înfiinţat în 1921, iar în 1930 s-au pus bazele secţiei cu volume rare, care se numea, pe atunci, Secţia „Carte veche, stampe şi fotografii”, după cum ne-a precizat Mădălina Stancu, bibliotecară.
Biblioteca prahoveană deţine un exemplar din celebra lucrare „Ab urbe condida libri”, scrisă de Titus Livius (în foto 1) şi apărută la Veneţia, în 1520, fiind închinată gloriei Imperiului Roman. Nu se ştie cum a ajuns volumul în Prahova, din Veneţia secolului al XVI-lea, şi apoi în posesia profesorului Nicolae Simache. A rămas, însă, cea mai veche carte din biblioteca judeţeană. În schimb, „Cazania” Mitropolitului Varlaam din 1643 este cea mai veche carte românească din fondul bibliotecii. Lucrarea cuprinde predici spuse pe înţelesul oamenilor, susţinute în zilele de duminică şi la diferite sărbători şi este decorată cu numeroase gravuri, astfel încât este considerată una dintre cele mai frumoase tipărituri din acea vreme. O altă lucrare valoroasă aflată în colecţia bibliotecii este Biblia lui Şerban Cantacuzino din 1688. Toate cele trei cărţi amintite au fost restaurate acum câţiva ani, la Centrul Naţional de Conservare şi Restaurare de Carte Veche de la Alba Iulia.
Printre volumele cele mai vechi se regăsesc: o carte din domeniul numismaticii, tipărită în 1627 la Anvers şi donată de inginerul bibliofil şi numismatul ploieştean Andrei Debie, „Descrierea Moldovei”, de Dimitrie Cantemir din 1771, Biblia tipărită la Blaj în 1795, Evanghelia tipărită la Bucureşti în 1923, cu coperte îmbrăcate în catifea vişinie, cu ferecături din argint (în foto 2), o carte apărută la Paris, la sfârşitul secolului al XIX-lea, ce conţine texte ale lui Moliere – ediţie de lux, cu tranşă aurită şi ilustrată de Charles Henri Pille, Monografia oraşului Ploieşti scrisă de Mihai Sevastos, din 1937, cu autograf din partea autorului. Cele mai multe dintre volumele foarte vechi sunt păstrate în cutii, pentru mai multă protecţie. Toate cărţile ce fac parte din categoria „Carte veche” pot fi consultate doar cu aprobarea directorului bibliotecii, după ce, în prealabil, solicitantul dezvăluie motivul pentru care este interesat de acestea. Săptămânal, aproximativ 50 de cititori se adresează compartimentului „Carte de patrimoniu, memorie locală”. Nu numai volumele trezesc interesul cititorilor, ci şi publicaţiile vechi. Compartimentul deţine periodice româneşti, printre care „Adevărul literar şi artistic”, „Bilete de papagal”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „România Literară”, „Universul literar”, „Curier de ambe sexe”, precum şi periodicele prahovene. Pentru că sunt printre cele mai cerute, acestea din urmă au fost digitalizate în totalitate. Bibliotecarul Mihai Sorin care s-a ocupat de acest proces ne-a precizat că ziarele prahovene din colecţia Compartimentului „Carte de patrimoniu, memorie locală” au fost transpuse pe 15 DVD-uri. A fost o muncă dificilă, care a durat cinci ani, deoarece publicaţiile respective au aproape 5.000 de pagini, iar fiecare pagină deteriorată a fost, în prealabil, restaurată, ne-a precizat acesta. Cititorilor le mai sunt puse la dispoziţie pe DVD – uri unele cărţi, precum şi articole/tabletele scrise de Nicolae Iorga în perioada 1939 -1940 şi între anii 1928 -1929, în publicaţia Neamul Românesc.
Ana MAXIM
