Din decembrie 1994, Câmpina este municipiu, la 130 de ani distanţă de ziua în care domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, ridicase localitatea la rang de oraş. Înainte vreme, aşezarea dintre Prahova şi Doftana fusese un târg cunoscut şi una dintre cele mai importante vămi ale Ţării Româneşti. De 511 ani, Câmpina este atestată documentar, prima atestare fiind la 8 ianuarie 1503, atunci când un moşnean, “Mansul din Kympena”, este înregistrat în registrul de vamă al Cetăţii Braşovului cu o cantitate însemnată de miere, pe care o adusese spre comercializare. În octombrie 1995, Consiliul Local declară 8 ianuarie ca “Ziua municipiului Câmpina”. De atunci, municipalitatea marchează această dată festivă prin acţiuni culturale, iar nu prin spectacole de muzică şi dans, acestea din urmă fiind rezervate Festivalului Toamnei. Şi în acest an, cu ocazia împlinirii a 511 ani de atestare documentară a oraşului, municipalitatea câmpineană a organizat o suită de acţiuni constând în prelegeri despre cultura şi istoria localităţii, precum şi în expoziţii de carte şi pictură. Evenimentul a avut loc la Casa de Cultură “Geo Bogza”, în sala mică de la etaj, iar participanţii, în jur de 150 de persoane, au fost, aproape ca în fiecare an, aceiaşi: reprezentanţi ai Primăriei şi ai Consiliului Local, cetăţeni de onoare ai municipiului, şefi ai unor importante instituţii publice, scriitori, artişti plastici, cadre didactice, ofiţeri pensionari din MAN şi MAI.
În cadrul manifestării au luat cuvântul mai întâi primarul Horia Tiseanu şi deputatul Virgil Guran. Ei au vorbit despre însemnătatea acestei zile, despre istoria oraşului şi despre principalele realizări ale administraţiei locale şi centrale din ultimul an. În continuare, scriitorul Florin Dochia –
directorul Casei de Cultură – a prezentat “anul editorial 2013” la Câmpina, amfitrionul evenimentului insistând pe apariţiile publicaţiei culturale locale “Revista Nouă” – editată de Cercul Literar “Geo Bogza” cu sprijinul legislativului municipal, singura publicaţie de acest profil din oraş: “Anul acesta au fost scoase 18 cărţi de autori câmpineni. Dintre acestea, 14 au fost cofinanţate de municipalitate. Vreau să amintesc şi de colecţia “Biblioteca de Câmpina”, care cuprinde şase cărţi. De asemenea, Revista Nouă a intrat în al 11-lea an de apariţie. Este o revistă de nivel naţional, printre primele 10 reviste culturale din ţară. Biblioteca Municipală scoate şi ea un buletin informativ prin care îi ţine la curent pe cititori”.
A urmat apoi lansarea cărţii “Istorisiri de pe plaiuri câmpinene”, autorii ei fiind istoricii Alin Ciupală şi Şerban Băleanu. O carte despre chipuri, locuri şi întâmplări ale Câmpinei ultimului veac. După aceea, prof. dr. Gheorghe Râncu – preşedintele Filialei Câmpina a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, a prezentat sintetic anuarul 2013 al filialei pe care o conduce, publicaţie ajunsă la a patra ediţie. De asemenea, profesorul Gheorghe Modoianu a vorbit despre “Câmpina în anul revoluţionar 1848”. Printre prelegerile prezentate s-a numărat şi cea a consilierului local Marian Dulă, intitulată “Istoricii câmpineni îşi onorează urbea”. Alături de prelegeri şi expuneri, expoziţia de carte şi publicaţii din 2013, organizată de Liliana Ene, directoarea Bibliotecii Municipale, şi expoziţia de picturi în acuarelă a lui Viorel Popa au fost tot atâtea pete de culoare în desfăşurarea acestui eveniment. În partea a doua a manifestărilor dedicate Zilei Câmpinei, în aceeaşi sală, au avut loc expoziţia Taberei de pictură pentru copii “Campinarte” – 2013 (cu decernarea premiilor), expoziţia de pictură “Timp şi anotimp” – a Ameliei Suruceanu, şi o microsesiune muzicală semnată Sabina Sârbu & Tudor Suruceanu.
Adrian BRAD