Dintre cei peste 70.000 de români care sunt obligaţi să returneze statului ajutoarele sociale primite necuvenit, 600 de persoane îşi au domiciliul în judeţul Prahova. Concret, în urma verificărilor efectuate la Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Prahova (APISP), în perioada 2012 – 2013, inspectorii Camerei de Conturi Prahova au constatat faptul că respectivele persoane/familii beneficiare (în funcţie de tipul de ajutor social) au încasat necuvenit ajutoare sociale în valoare totală de 312.203 lei. Conform precizărilor purtătorului de cuvânt al APISP, Adrian Nae, din debitul respectiv a fost deja recuperată suma de 183.652 lei, urmând ca diferenţa să fie recuperată cât de curând.
La nivel naţional, Curtea de Conturi a României a decis, în urma controalelor efectuate, în perioada 2012-2013, la agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, că toate cele peste 70.000 de persoane amintite sunt obligate să restituie statului suma de 142.842.000 de lei (6,8 milioane de euro), care s-a considerat că a fost încasată necuvenit. Potrivit directorului Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Adrian Toader, debitul menţionat a fost, între timp, recuperat în mare parte, iar acţiunea continuă pe două căi: fie beneficiarul semnează angajamentul de plată şi, astfel, i se reţin bani până la recuperarea integrală a debitului, fie dosarul în cauză se trimite Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Inspectorii Curţii de Conturi au urmărit, în esenţă, legalitatea atribuirii următoarelor tipuri de beneficii: alocaţia de stat pentru copii, indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul lunar, ajutorul social privind venitul minim garantat şi alocaţia pentru susţinerea familiei. Doar în anul 2012, de pildă, acordarea acestor ajutoare sociale (pentru un număr mediu de 4.498.292 de persoane) a presupus un efort bugetar în sumă de 7.960.846.000 lei, în scădere cu 5,6 la sută faţă de anul 2011. Raportul Curţii de Conturi întocmit în 2013, pentru verificările întreprinse în 2012, a stabilit mai multe tipuri de plăţi necuvenite. Astfel, sub formă de venit minim garantat şi alocaţii pentru susţinerea familiei, au fost efectuate plăţi necuvenite în sumă de 4.585.000 de lei. Acest lucru a fost posibil din cauza nedeclarării de către beneficiari a tuturor veniturilor nete realizate din pensii, indemnizaţii de şomaj, alocaţii pentru susţinerea familiei, subvenţii primite de la APIA, venituri din tranzacţii imobiliare etc. De asemenea, Curtea de Conturi a mai constatat plăţi necuvenite în sumă de 4.092.000 de lei, reprezentând indemnizaţii pentru creşterea copilului, ca urmare a nesuspendării acordării drepturilor pentru persoanele care au obţinut în acelaşi timp şi venituri supuse, potrivit legii, impozitului pe venit, cum ar fi venituri din salarii, activităţi independente ş.a., precum şi alocaţii pentru susţinerea familiei în sumă de 3.355.000 de lei, acordate unor persoane care deţineau depozite bancare mai mari de 3.000 de lei. Directorul Adrian Toader a declarat presei că astfel de „scăpări” au apărut din cauza faptului că, până în 2012, nu au existat protocoale între instituţii şi, astfel, nu au fost posibile încrucişările de date, pentru a identifica eventuale fraude. Acesta a adăugat că „o problemă ar fi şi faptul că în mediul rural nu există asistenţi sociali profesionişti, iar la nivelul primăriilor nu există nici acum posibilitatea încrucişării datelor”. De precizat că, potrivit legii, dacă un drept acordat necuvenit nu se recuperează în trei ani de la data descoperirii, acesta se prescrie.
Dumitru CONSTANTIN
