Povestea economiei româneşti…

Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă:
“Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!”.
Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ care vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii.
“Trebuie să fie tare bune merele alea” , îşi spuse mai-marele cetăţii şi , făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci:
“Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela”.
Primul sfetnic îl chema pe paharnic şi îi spuse:
“Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere”.
Paharnicul se adresă , la rândul său , stolnicului:
“Poftim trei galbeni , de care să cumperi mere de la târgoveţul acela”.
Stolnicul îl chemă pe primul străjer, îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă.
Acesta dădu un galben unui străjer, din subordine , iar acela se duse la târgoveţ şi îl luă la rost:
“Hei , ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii , iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere”.
Zis şi făcut.
Întors la şeful său , străjerul se lăudă:
“Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un galben am cumpărat jumătate din căruţa cu mere a târgoveţului”.
Primul străjer merse la stolnic:
“M-am târguit şi , cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!”.
Stolnicul – repede la paharnic:
“Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere”.
Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic:
“Iată , cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere”.
Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpânitorului cetăţii şi glăsui:
“Măria ta , iată , am îndeplinit porunca. Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere”. Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă:
“Hmmm. Cinci mere pentru cinci galbeni. scump , foarte scump! Şi , cu toate acestea , târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători. Înseamnă că lumea o duce bine , are bani.
Ia să măresc eu birurile!”
* * *
Anul trecut, de sărbători, m-am deghizat în Moş Crăciun, am luat un sac cu jucării în spinare şi m-am dus la fiică-mea de 3 ani, să-i fac o surpriză.
Când mă văzu ea însă îmbrăcat aşa ciudat, se sperie şi începu să plângă în hohote.
– Costele, dă-ţi masca aia jos imediat, uite, ai speriat copilul!, strigă nevastă-mea. Atunci, am dat jos masca şi i-am spus, cu glas duios:
– Uite, vezi, sunt eu, tati…De ce te-ai speriat aşa, hai la tata şi nu mai plânge, puiule!…
Atunci, fiică-mea începu să urle şi mai abitir…La care nevastă-mea:
– Costeleee! Uite, acum a început să plângă şi mai tare!…Pune-ţi repede masca înapoi!!
* * *

Scrisoare către Moş Crăciun

Dragă Moşule, îmi doresc o casă, o maşină, un iaht şi un soţ”.
Răspuns:
“Dragă fată, astea nu încap la mine în sac. Găseşte-ţi singură soţul şi restul le rezolvă el”.
Într-o zi, un florar a mers la un frizer pentru o tunsoare. După tunsoare, el a întrebat despre factura lui, iar frizerul a răspuns: “Eu nu pot accepta bani de la tine, eu fac asta în folosul comunităţii, în această săptămână”. Florarul a fost mulţumit şi a plecat din magazin.
A doua zi când frizerul a mers sa deschidă atelierul său a găsit la uşa lui un “mulţumesc”, cărţi şi un buchet mare de trandafiri roşii, pentru el.
Mai târziu, un poliţist vine pentru o tunsoare, şi atunci când încearcă să plătească factura, frizerul a răspuns din nou: “Eu nu pot accepta bani de la tine, eu lucrez în folosul comunităţii, în această săptămână“. Poliţistul a fost fericit şi a părăsit frizeria.
A doua zi când frizerul a mers să deschidă atelierul său, a găsit la uşă un “mulţumesc”, cărţi şi o duzină de gogoşi.
Apoi, un congresman a venit pentru o tunsoare, şi când a vrut să plătească factura, frizerul a răspuns din nou: “Eu nu pot accepta bani de la tine. Eu lucrez în folosul comunităţii, în această săptămână.” Congresmanul a fost foarte fericit.
În dimineaţa următoare, când frizerul a mers să deschidă atelierul său a găsit o duzină de congresmani aliniaţi, în aşteptare pentru o tunsoare gratis.
* * *
– Mămico, ce ţi-ai dori de Crăciun?
– Să am un băieţel cuminte.
– Uraa! Asta înseamnă că o să am un frăţior!
* * *
Un copil îi spune mamei sale:
– Mamă, îmi scrii şi mie scrisoarea de Crăciun ?
Mama:
– De ce mă pui, măi copile, să îţi scriu mereu scrisoarea?
Atunci copilul răspunse:
– Păi, mamă, dacă vede Moşul ce scris am, iar îmi aduce o carte de gramatică!…
* * *
Copilul îşi întreabă tatăl:
-Tată, Moş Crăciun e bugetar sau e pensionar?
-De ce, mai copile ?
-Aş vrea să ştiu din timp la ce reduceri să mă aştept.
* * *
Un tânăr medic ajunge într-o mică localitate pentru a-l înlocui pe un confrate care urma să se pensioneze. Plin de bunăvoinţă, medicul mai în vârstă îi propune celui tânăr să-l însoţească în ultimele sale vizite, pentru a se familiariza cu viitorii pacienţi.
La prima casă, femeia care locuia acolo li s-a plâns că are greţuri şi se simte balonată. Fără să stea pe gânduri, medicul cel vârstnic i-a spus:
– Dumneata ai mâncat prea multe fructe. Ia tableta asta şi te vei simţi imediat mai bine!
După ce au părăsit respectivă locuinţă, tânărul se minunează:
– Domnule doctor, cum aţi reuşit s-o diagnosticaţi atât de repede şi fără s-o consultaţi?!
– Nici nu trebuia, răspunse vârstnicul. După cum ai observat, am scăpat stetoscopul şi, când m-am aplecat după el, am văzut în găleata de gunoi o grămadă de coji de banane. Am fost sigur că din pricina asta se simţea rău femeia.
– Oau! Extraordinar! Permiteţi să încerc şi eu trucul ăsta la următoarea casă?
Zis şi făcut. Aici, femeia care i-a întâmpinat părea cam nesigură pe ea şi a început să li se plângă de faptul că au părăsit-o puterile şi se simte foarte extenuată.
– Munciţi prea mult în folosul bisericii! Răriţi activităţile parohiale şi veţi fi din nou în formă, i-a recomandat tânărul medic.
– Colega, cred că diagnosticul dumitale este corect. Cum ai ajuns la el?, îl întreabă medicul vârstnic pe cel tânăr, după ce au părăsit casa.
– Ei bine, după cum aţi văzut, am scăpat şi eu stetoscopul pe duşumea şi, când m-am aplecat să-l ridic, am dat cu ochii de părintele paroh, care se afla sub pat!!!
Coincidenţe biblice
* * *
La recensământ:
– Numele dumneavoastră?
– Adam.
– Numele soţiei?
– Eva.
Frumoasă coincidenţă! Din întâmplare, e şi un şarpe aici?!
– Sigur că da… Mamă soacră, te caută cineva!
* * *
Aş vrea să cumpăr un cadou de Crăciun pentru iubita mea. Puteţi să-mi daţi un sfat?
– E tânără?
– Nu tocmai.
– Elegantă?
– Oarecum.
– Frumoasă?
– Nimic deosebit.
– Cultă?
– Foarte puţin.
– Atunci să cumperi cadoul… pentru altcineva!