(din ziarele timpului şi documente de arhivă)
Documentele de arhivă despre cum a fost primită vestea Unirii de la 1 Decembrie 1918 de către prahoveni sunt puţine. Prefectul Judeţului Prahova invita oficialităţile locale să participe la slujba religioasă ce urma să aibă loc pe 2 decembrie 1918, ora 11 a.m., la Catedrala Sf. Ioan din Ploieşti, pentru celebrarea reîntregirii neamului. În următorii ani, unirea tuturor românilor avea să fie serbată de autorităţi pe 10 mai (Ziua Naţională a României în acea perioada), împreună cu alte două evenimente importante: Proclamarea Independenţei României (1877) şi a Regatului (1881).
În anul 1922, Administraţia Plasei Peleş transmitea primăriilor ce se aflau sub jurisdicţia sa programul zilei de 10 mai: ”În ziua de 10/23 mai a.c., urmând a se sărbători Proclamarea Independenţei, Aniversarea Unirii tuturor românilor şi Proclamarea Regatului, luaţi măsuri ca toţi elevii din comuna Dvs. să fie îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, purtând pe cât posibil cocarde tricolor, cu drapelul şcoalei, steguleţe, flori etc. şi însoţiţi de invăţătorii lor să asiste în dimineaţa acelei zile împreună cu autorităţile civile şi militare şi cu publicul la Te-Deumul ce se oficia la biserică. Cu această ocazie, un delegat al autorităţilor va rosti o cuvântare ocazională arătând publicului şi elevilor importanţa unirii tuturor românilor, după care publicul însoţit de cler şi autorităţi va face o procesiune la şcoli, unde se vor face serbări şcolare care vor consta din cuvântări ocazionale ţinute de d-nii învăţători, din recitări, coruri, exerciţii gimnastice, jocuri şcolare, dansuri naţionale, teatru şcolar etc”. Astfel, la Sinaia, în ziua de 10 mai 1922, conform programului mai sus menţionat, la 10.30 a.m. avea loc Te-Deumul la Mânăstirea Sinaia, în prezenţa autorităţilor civile şi militare. Batalionul I Vânători de Munte cu drapel şi fanfară dădea onorurile serviciului divin, defilând prin faţa mânăstirii. După aceasta, întreaga asistenţă mergea la Cazinoul comunal (în parc), unde avea loc serbarea şcolară, care se încheia cu intonarea imnului regal. Participanţii la aceste evenimente aveau obligaţia să vină în ţinutele cele bune şi cu pălării. La ora 21, avea loc retragerea cu torţe, executată de o companie a Batalionului I Vânători de Munte cu muzică şi gornişti sub comanda unui căpitan, după un itinerar stabilit, care pornea întotdeaunea de la corpul de gardă al reşedinţei regale şi princiare, parcurgând zona centrală a oraşului Sinaia. La 10 ani de la făurirea României Mari, ceremoniile dedicate acestui eveniment vor avea loc în primăvara anului 1929. Şcolile şi liceele din judeţ au primit instrucţiuni, în acest sens, de la Ministerul Instrucţiunii Publice să organizeze sărbătoarea Unirii Ardealului în primăvara anului 1929, în primele zile ale lunii mai. Pentru că evenimentul nu putea să treacă neobservat „fără amintirea măreţului fapt al întregirii neamului”, în ziua de 1 Decembrie 1928, instituţiile şcolare îşi suspendau cursurile, elevii şi profesorii urmând să participe, în prima parte a zilei, la serviciile religioase din biserici, iar după amiază fiecare şcoală organiza o „serbare de comemorare a Unirii Ardealului cu vechiul Regat, în care unul dintre profesorii şcolii va aminti faptele aflate în legătură cu actul Unirii, pomenind cu această ocazie şi despre măreţul act al Unirii Bucovinei”. Cu ocazia serbărilor din mai 1929, şcolile şi spitalele au sădit în curţile interioare câte un stejar în cinstea celor 10 ani de Românie Reîntregită.
Începând cu deceniul al treilea, documentele arată că Ziua Unirii se va sărbători la data 1 Decembrie. Primarul Comunei Buşteni stabileşte pentru 1 Decembrie 1936 următorul program:
„1.Toate localurile cu băuturi spirtoase vor fi închise până la orele 12 a.m., iar cele care nu au băuturi cum şi cele din piaţa comunală la orele 10 fix.
2.Toate autorităţile cum şi toate localurile publice vor arbora drapelul.
3. La orele 10,30 precis, va fi un Te-Deum la biserica locală unde vor lua parte Şcolile, Autorităţile civile şi militare şi toţi cetăţenii acestei comune. Toate Asociaţiile şi Societăţile care au drapele sunt rugate să ia parte cu ele.
4. După terminarea Te-Deumului, vor vorbi despre însemnătatea zilei conform ordinelor primite părintele paroh V. Godeanu şi D-nul Mărculescu, directorul Şcolii Primare de Stat.
5. La ieşirea din Biserică, toţi tinerii care au luat parte la Te-Deum vor asista la defilarea tinerilor premilitari cercetaşi şi străjeri.
Şcolile se vor încolona în faţa Bisericii pe trotuar, iar publicul în faţa Monumentului.
Dacă timpul va fi frumos, se va putea face cu tot publicul asistent o procesiune la Cimitir unde sunt îngropaţi Eroii.
6. La orele 15, Ateneul Popular „Alexandrina Cantacuzino” din localitate, aranjând o mare manifestare naţională, în sala „Ursul”, unde d-l avocat Popescu Toader va vorbi despre ziua de 1 Decembrie 1918-1936, toţi cetăţenii acestei Comune sunt rugaţi a lua parte.
7. Manifestaţiunile de stradă sunt interzise, întrucât programul este aranjat, ca tot ce simte româneşte să nu lipsească de la această mare serbare”.
Tot în anul 1936, conform ordinului ministrului de interne, primarii comunelor din Prahova aveau să participe la sărbătorirea în Bucureşti a zilei de 1 Decembrie.
Primarii urmau să se prezinte în Bucureşti pe data de 30 noiembrie, în costum naţional sau în lipsa acestuia în portul de sărbătoare, purtând eşarfa şi cocarda de primar, fără pancarte sau drapel.
Liga Antirevizionistă Română, înfiinţată în 1933, se va implica, în mod direct în organizarea manifestărilor dedicate sărbătorii Marii Uniri. Într-o circulară a Ministerului Instrucţiunii al Cultelor şi Artelor adresată şcolilor, din noiembrie 1936, în care se aproba participarea elevilor la serbările Ligii Antirevizioniste şi se recomada cumpărarea insignelor acestei ligi, era ilustrată misiunea acestei societăţi: “în fiecare an Liga Antirevizionistă Română comemorează, ca pe ziua ei patronală, ziua de 1 Decembrie – Ziua Unirii tuturor Românilor – sub un singur sceptru şi în hotarele ei istorice. Prin comemorarea acestei mari sărbători «Liga Antirevizionistă Română» comemorează, de fapt, pe toţi luptătorii şi martirii unităţii noastre naţionale din toate vremurile, întrucât 1 Decembrie nu este un fapt istoric izolat datorat unui om sau unei singurei generaţii – ci actul în care s-a închegat voinţa unanimă şi hotărâtoare a întregului neam, concretizarea năzuinţelor permanente ale românismului spre unire, este triumful celei mai sfinte credinţe care a luminat întotdeauna sufletul neamului românesc şi răspunsul tuturor vremurilor şi al tuturor conştiinţelor româneşti, la chemarea destinului nostru istoric”. Liga Antirevizionistă prin filialele sale din judeţ o regăsim implicată în organizarea zilei de 1 Decembrie. La Câmpina, cu ocazia zilei de 1 Decembrie 1936, Domnul C. Bărbăciorul, în calitate de preşedinte al Ligii Antirevizioniste filiala Câmpina, ia cuvântul în cadrul manifestărilor, arătând cum s-a făcut unirea prin domnii: Pop de Băseşti, V.Goldiş, Părintele Lucaci şi alţii şi subliniind că acest pământ este de mii de ani numai şi numai al românilor şi că ungurii n-au fost aşezaţi decât vremelnic peste acest ţinut şi ceea ce avem astăzi nu este o cucerire ci un drept şi un adevăr. Domnia sa a făcut apel la preoţi să propovăduiască în biserică iubirea de neam şi glie, a rugat mamele să facă educaţia în acelaşi sens tinerelor vlăstare. Terminându-şi alocuţiunea afirma: „Acolo unde românul şi-a vărsat sângele, acolo unde trupul său a rămas piatră de hotar, acolo va fi pentru vecie graniţa acestei ţări, peste care nu se va mai putea trece”. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, autorităţile au limitat manifestările de stradă, procesiunile şi adunările în pieţele publice, admiţând doar întrunirile în săli închise. În 1943, sărbătorirea zilei de 1 Decembrie la Ploieşti a avut loc la teatrul Odeon, aşa cum relatează ziarul Tribuna din 12 decembrie 1943. „Spectacolul de la teatrul Odeon a avut loc sub patronajul şi în prezenţa d-lui col. D. Eftimiu, prefectul judeţului Prahova, a domnului av. Gh.Vlaiculescu, primarul municipiului, a personalităţilor civile şi militare locale şi în faţa unui numeros public format din elevi şi eleve în cea mai mare parte. Festivalul a debutat cu intonarea imnului regal de către corul liceului „Sf. Petru şi Pavel”, condus de d-nul profesor Gh. Oancea. După aceea a luat cuvântul domnul profesor Popescu Gruia, care a vorbit despre Unirea Ardealului cu Patria Mamă.
A urmat apoi recitarea poeziei Oltul a lui O.Goga de către elevul Mihăilescu de la liceul Sf. Petru şi Pavel, după care corul a executat Deşteaptă-te Române de A. Mureşeanu şi Voinţa Neamului.
Prima parte a programului a luat sfârşit cu interpretarea poeziei Doina de Mircea Dem. Rădulescu de către o elevă de la Şcoala Normală de Fete şi cu jocurile naţionale Învârtita şi Făgărăşanca acompaniate de muzica militară.
În cea de-a doua parte a programului s-a interpretat Zorile, piesă în două acte de Şt. O. Iosif de către elevele Şcolii Normale, care au arătat multă competenţă şi maturitate artistică în rolurile jucate. Piesa este o evocatoare pagină din zbuciumul fraţilor ardeleni dus pentru eliberarea de sub stăpânirea ungurilor.
A urmat apoi executarea marşului Spre Ardeal al lui Tiberiu Brediceanu, de către corul Şcolii Normale de Fete, cât şi recitarea poeziei Ardealul a lui Jul. Haneş.
Festivalul a luat sfârşit cu intonarea Marşului lui Iancu de către acelaşi cor sub bagheta d-nei prof. Mareş, mulţumind astfel din plin întreaga asistenţă”.
Raluca Andreescu, Dir. Arhivele Naţionale Prahova
