Anul trecut, în România au fost înregistrate aproape 19.500 de cazuri de tăieri ilegale de păduri, respectiv 53 de cazuri pe zi, faţă de 30 de cazuri în anul 2011. Volumul total de masă lemnoasă extrasă ilegal a fost, în 2012, de 120.836 m.c., care reprezintă o pagubă adusă proprietarilor de pădure de aproape 4 milioane de euro. Potrivit raportului Greenpeace România, judeţul Prahova ocupă primul loc în acest clasament (cu 2.067 cazuri de tăieri ilegale de copaci), urmat de judeţele Mureş (1.532 cazuri), Bacău (1.339), Suceava (1.158), Braşov (1.131) şi Maramureş (1.058). Mai mult, raportul arată că în Prahova au fost înregistrate cazuri de tăieri ilegale de arbori de aproape trei ori peste media înregistrată în perioada 2009-2011!
Aşa după cum a relatat, în nenumărate rânduri, şi cotidianul Prahova, nu a existat, practic, săptămână în care jandarmii sau poliţiştii prahoveni să nu depisteze în flagrant cel puţin 10 persoane care sustrăgeau material lemnos din pădurile statului sau cele private. În doar şase luni din 2011, de pildă, de pe raza comunei Ceraşu au fost rase, pur şi simplu, de pe suprafaţa pământului, 20 de hectare de pădure. În urma celor 50 de percheziţii domiciliare efectuate de poliţişti şi jandarmi, sub directa coordonare a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte, 85 de indivizi au fost cercetaţi, atunci, pentru furt calificat de material lemnos. Dar nu doar comuna Ceraşu figurează, în special, pe agenda hoţilor, ci şi localităţile Valea Doftanei, Cosminele, Secăria, Filipeştii de Pădure, Lapoş, Comarnic, Azuga, Măgureni, Măneciu ş.a. Controalele autorităţilor au arătat, de asemenea, că, adeseori, se fac şi defrişări fără marcarea arborilor sau fără respectarea cotelor de lemn alocate pentru tăiere de către reprezentanţii Direcţiei Silvice Prahova. Mai mult, au fost şi cazuri în care pădurile au dispărut sub drujba hoţilor de lemne, şi cu oblăduirea unor angajaţi ai ocoalelor silvice, care s-au transformat, astfel, din paznici în infractori. Pentru descurajarea tăierilor ilegale de arbori, din primăvara acestui an, conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor-ROMSILVA a introdus o nouă metodă de teledetecţie, cu ajutorul căreia poate fi comparată pe ortofotoplanuri situaţia pădurii de acum 5 ani cu situaţia actuală, în aşa fel încât pădurarul, titularul de canton silvic, să poată fi făcuţi responsabili de eventualele sustrageri de lemn. Pe de altă parte, prin măsurile mult mai severe introduse în noul Cod Silvic (precum tranformarea unor fapte la regimul silvic din contravenţii în infracţiuni), ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, crede că ,,se va stopa cu până la 70 la sută furtul de lemne din păduri”.
Actualmente, în România mai există 6,5 milioane hectare de păduri, din care 51 la sută se află în proprietatea publică a statului şi este administrată de Regia Naţională a Pădurilor-ROMSILVA, iar 49 la sută este proprietate particulară, fiind, în cea mai mare parte, administrată de către structurile silvice private.
D. CONSTANTIN
