* Morcovii fac parte din grupul de fructe şi legume care ajută la îmbunătăţirea calităţii spermei, bărbaţii care consumă aceste vegetale fiind mai fertili, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii americani.
Despre morcovi s-a tot vorbit că sunt buni pentru îmbunătăţirea vederii, însă un nou studiu a arătat că aceştia ajută la îmbunătăţirea calităţii spermei, informează dailymail.co.uk.
Cercetătorii care au investigat efectele fructelor şi legumelor asupra sănătăţii spermei au descoperit că morcovii oferă cele mai bune rezultate. Aceştia au un efect bun asupra “motilităţii” (capacitatea de mişcare) a spermatozoizilor.
Cercetătorii de la Universitatea Harvard din Statele Unite ale Americii au cerut unui număr de 200 de bărbaţi tineri să urmeze o dietă care conţinea o varietate de fructe şi legume, înainte de a face teste pentru a observa ce efecte au acestea asupra spermei.
Drept urmare, fructele şi legumele de culoare galbenă şi portocalie ajută la ameliorarea calităţii spermei. Acest lucru se datorează pigmenţilor care dau culoarea galbenă, numiţi carotenoide, deoarece corpul transformă unii dintre aceşti pigmenţi în antioxidanţi care ajută la menţinerea sănătăţii. Printre aceştia se numără beta-carotenul, pe care corpul îl transformă în
vitamina A.
Antioxidanţii ajută la neutralizarea radicalilor liberi – grupuri liberi de atomi care reprezintă un proces secundar al metabolismului şi pot distruge membranele celulare ale ADN-ului.
Cartofii dulci şi pepenele galben ajută şi la creşterea cantităţii spermei, dar s-a descoperit că morcovii îmbunătăţesc performanţa spermei între 6,5 şi 8 procente, potrivit unei analize publicate în revista Fertility and Sterility.
Fructele şi legumele de culoare roşie, în special tomatele, care conţin substanţe anticancer, precum licopenul, au fost asociate cu scăderea numărului spermatozoizilor cu anomalii în ceea ce priveşte forma. Datorită acestor fructe şi legume, numărul de spermatozoizi “normali” a fost cu 8 – 10% mai ridicat, spun cercetătorii, care au putut observa o diferenţă semnificativă în rândul cuplurilor care aveau probleme în a concepe un copil.
Acest studiu vine pe fondul înregistrării unei scăderi a cantităţii şi calităţii spermei în ţările occidentale, unele studii arătând că numărul mediu de spermatozoizi a scăzut la jumătate.
Un studiu anterior realizat de Universitatea Harvard a arătat că bărbaţii a căror dietă include grăsimi saturate au număr mai mai mic de spermatozoizi, iar calitatea spermei este mai slabă. În schimb, calitatea spermei în rândul bărbaţilor care consumă mai multe grăsimi “bune”, inclusiv acizi graşi omega 3, care se găsesc în peşte şi unele plante, este mai bună.
* Germenii de grâu ţin cancerul la distanţă. Aceştia au fost utilizaţi iniţial în zona terapiilor alternative pentru vindecarea diverselor boli, iar mai apoi şi-au croit drumul în dietele vegetariene/vegane. Astăzi, se regăsesc în suplimentele nutritive, iar cercetătorii de pe tot globul publică studiu după studiu despre beneficiile uimitoare ale germenilor. Germenii de grâu sunt cea mai bună sursă de vitamina E cunoscută până acum. Potrivit publicaţiei de specialitate americane “Journal of Epidemiology”, consumul regulat de vitamina E protejează împotriva apariţiei cancerului. Pentru a obţine în casă germeni de grâu, aşezaţi boabele într-o farfurie şi acoperiţi-le cu apă. După circa 24 de ore (vara) şi 36 de ore (iarna) spălaţi boabele de grâu, puneţi-le în farfurie şi doar umeziţi-le uşor timp de câteva zile, până ce veţi observa că încolţesc. Se păstrează în frigider şi se pot consuma trei linguri pe zi, în cazul adulţilor, sau trei linguriţe la copii, scrie DoctorulZilei.ro.
* Afecţiuni rare, bolile autoimune afectează 20% din populaţia lumii. Simptomele variază, dar anumite indicii ne pot pune “în gardă” pentru a ajunge la doctor. Sistemul imunitar este bariera de protecţie a organismului. El este format dintr-un ansamblu de organe, ţesuturi şi celule care eliberează proteine, numite anticorpi, dar şi un anumit tip de celule albe (limfocite). În cazul bolilor autoimune, sistemul imunitar primeşte semnale false şi nu acţionează doar împotriva ameninţărilor externe, ci atacă ţesuturi şi organe sănătoase din corp. În anumite cazuri, sistemul imunitar “se dă peste cap” fără vreun motiv deosebit, însă în alte situaţii substanţele străine care pătrund în organism au o compoziţie asemănătoare cu o altă substanţă care se găseşte de obicei în corpul uman. Sistemul imunitar nu le poate deosebi, şi, din acest motiv, atacă şi celulele sănătoase. În momentul în care unele substanţe din corp îşi modifică structura, sistemul imunitar le poate percepe drept o ameninţare şi va produce anticorpi împotriva lor.
