• Prejudiciul cauzat bugetului statului: 50 milioane de euro
În cursul dimineţii de ieri, procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus efectuarea a 160 de percheziţii la sediile unor firme şi locuinţe din Bucureşti şi din judeţele Prahova, Giurgiu, Arad, Călăraşi şi Ialomiţa, într-o cauză penală complexă vizând infracţiuni de corupţie şi evaziune fiscală care implică un mare număr de persoane constituite într-un grup infracţional organizat.
Potrivit comunicatului DNA, cauza vizează activitatea a peste 100 de firme româneşti şi străine, persoanele implicate având calitatea de administratori de societăţi comerciale, avocaţi, contabili, dar şi angajaţi ai Ministerului Finanţelor Publice. Pe de altă parte, procurorii DNA au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) autorizarea efectuării unor percheziţii domiciliare la două adrese şi la locul de muncă în care îşi desfăşoară activitatea procurorul Angela Nicolae, şef de birou în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La data de 27 octombrie 2013, CSM a avizat efectuarea percheziţiilor, având în vedere că procurorul în cauză este suspectat în legătură cu infracţiuni de trafic de influenţă în formă continuată în favoarea unor reprezentanţi ai societăţilor comerciale cercetate pentru evaziune fiscală. De asemenea, procurorii DNA au dispus începerea urmăririi penale faţă de senatorul PSD de Giurgiu, Nicolae Bădălău, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă, în sensul că ar fi apărat interesele unei firme implicate în circuitul financiar fraudulos, prin demersuri făcute atât la nivelul conducerii ANAF, cât şi pe lângă persoane cu funcţii în instituţiile de stat din judeţul Giurgiu (prefectură, APIA). Din cercetări a rezultat că există indicii temeinice că firma în favoarea căreia a intervenit învinuitul Nicolae Bădălău a primit de la APIA 2.778.000 de lei pe care i-a folosit în circuitul evazionist şi nu în scopul pentru care fuseseră alocaţi. Drept răsplată, la solicitarea senatorului amintit, firma în cauză i-a oferit, cu titlu gratuit, produse alimentare pentru un eveniment organizat, anul acesta, la restaurantul propriu. De asemenea, Bădălău a făcut demersuri pentru angajarea fictivă a unei salariate de la cabinetul său senatorial la una dintre firmele implicate în acest dosar. Astfel, persoana în cauză a încasat diverse sume de bani, deşi nu a efectuat nicio activitate în cadrul firmei respective!
Conform comunicatului DNA, prejudiciul cauzat bugetului statului de către acest grup infracţional este de aproximativ 50 milioane de euro, reprezentând impozit pe profit şi TVA neachitate, precum şi TVA rambursat prin declararea de operaţiuni fictive. În vederea recuperării acestui prejudiciu, procurorii au făcut demersurile necesare pentru identificarea bunurilor mobile şi imobile, astfel încât să fie aplicate măsuri asiguratorii. Dintre persoanele implicate, faţă de un număr de peste 50 a fost dispusă începerea urmăririi penale. Din rezoluţia de începere a urmăririi penale a reieşit că persoanele suspectate coordonau o reţea ce viza monopolizarea producţiei şi desfacerii preparatelor din carne, printr-un amplu mecanism evazionist, care includea firme de tip fantomă, pe care persoanele suspectate le controlau şi care derulau operaţiuni comerciale cu eludarea normelor fiscale. Fiecare membru al grupului infracţional avea atribuţii precise. Astfel, unii se ocupau de înfiinţarea firmelor fantomă sau de racolarea străinilor în vederea plasării acestora ca asociaţi în cadrul firmelor fantomă implicate în circuitul evazionist; alţii racolau cetăţeni români dispuşi să îşi asume calitatea de asociat/administrator al firmelor de acest gen, în schimbul unor sume de bani; alţii erau implicaţi în reprezentarea firmelor fantomă înfiinţate în relaţia cu Fiscul şi în identificarea funcţionarilor fiscali care să-i sprijine, prin muşamalizarea controalelor sau nerealizarea acestora; alţii întocmeau documentaţiile contabile pentru tranzacţiile firmelor fantomă sau coordonau transportul mărfurilor către clienţi.
Tot în cursul urmăririi penale a mai rezultat că membrii grupării desfăşurau activităţi având ca scop principal reducerea substanţială a obligaţiilor fiscale datorate bugetului statului, prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Concomitent, erau evidenţiate cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale ori erau evidenţiate alte operaţiuni fictive.
La această complexă acţiune, procurorii DNA au fost sprijiniţi de lucrători ai Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei, ai Inspectoratului General al Poliţiei Române şi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi de ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie. De asemenea, în această cauză procurorii au beneficiat şi de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii.
D. CONSTANTIN
