La sfârşitul anului 2001, în România trăiau 1.738.000 de pensionari care, de-a lungul vieţii, au lucrat exclusiv în agricultură, dintre care 384.200 de persoane îndeplineau un stagiu complet de cotizare. Un deceniu şi ceva mai târziu, mai exact la sfârşitul lunii iulie 2013 (n.n. – ultima statistică a Casei Naţionale de Pensii Publice), în ţara noastră mai trăiau doar 560.700 de pensionari agricultori, deci de peste trei ori mai puţin! În ceea ce priveşte pensia medie a foştilor lucrători ai ogoarelor, la sfârşitul lui 2001 cuantumul acesteia era de 391.871 lei vechi, lunar, pentru ca în iulie 2013 să ajungă la 347 de lei, adică mai puţin chiar decât pensia socială de stat garantată în plată, care este de 350 de lei, în ambele situaţii fiind vorba despre persoanele cu un stagiu complet de cotizare.
Ce concluzie putem trage de aici? Aceea că, dacă şi în viitor agricultura românească va continua să fie tratată, ca şi până acum, respectiv cu atâta dezinteres de către politicienii noştri, atunci să nu ne mire faptul că, nu peste mulţi ani, despre truditorii ogoarelor ajunşi la vârsta pensiei vom auzi doar din povestirile părinţilor sau ale bunicilor.
C. D.
