• Ponta: Am trimis proiectul la Parlament, ca să nu putem fi daţi în judecată
Premierul Victor Ponta a declarat că Executivul a aprobat proiectul privind Roşia Montană şi l-a transmis Parlamentului pentru că astfel Guvernul nu mai poate fi dat în judecată de către Gold Corporation, care ar putea cere despăgubiri de “nu ştiu câte miliarde” pentru că nu s-a făcut nimic.
“Eram obligat, conform legii, şi încerc să explic celor care vor să mă audă, că, în conformitate cu legea actuală, trebuia să dau aviz şi să pornească Proiectul Roşia Montană. Ei au îndeplinit toate condiţiile cerute de lege. Tocmai pentru că am considerat că nu e bine să fac acest lucru, am trimis legea în Parlament ca să fie o dezbatere reală. Asta e situaţia şi, din acest motiv, dacă nu făceam absolut nimic, urma să plătesc nu ştiu câte miliarde despăgubiri firmei respective. Eu nu vreau să plătesc din banii dumneavoastră, din banii contribuabilului, despăgubiri pentru nişte contracte încheiate din 1998 încoace. Eu vreu să existe o decizie a Parlamentului”, a spus Ponta.
Întrebat de jurnalişti ce se va întâmpla în cazul în care proiectul de lege va fi respins de Parlament, premierul a precizat că, în situaţia respectivă, Guvernul este absolvit de răspundere. “Nu poate fi dat în judecată Guvernul, că aşa cum a făcut Boc – n-a făcut nimic – eu am făcut ceva, am renegociat, am pus pe masa Guvernului şi am pus în discuţie publică”, a subliniat Ponta.
Totodată, el a adăugat că fiecare parlamentar, după ce va analiza argumentele pro sau contra, va puta vota în cunoştinţă de cauză.
De asemenea, premierul a subliniat faptul că proiectul de lege a primit toate avizele necesare, inclusiv de la ministerele Justiţiei şi Mediului.
• Tăriceanu: Boc a driblat patru ani luarea unei decizii în acest caz
Senatorul PNL Călin Popescu-Tăriceanu a declarat că fostul premier Emil Boc a “driblat” patru ani luarea unei decizii în cazul proiectului Roşia Montană, deşi l-a prezentat, în 2009, ca făcând parte din programul de guvernare, el apreciind că această atitudine este una “condamnabilă”.
“În ceea ce priveşte poziţia fostului premier Emil Boc, vreau să subliniez faptul că proiectul Roşia Montană era inclus în obiectivele cu care a venit în programul de guvernare, în 2009. Ieri, (miercuri, n.r.) Emil Boc a făcut o schimbare totală de poziţie, ceea ce nu e o premieră, dar ar fi totuşi nevoie de o atitudine mai consecventă. În loc să-şi asume responsabilitatea şi să ia o decizie, patru ani de zile a driblat permanent şi asta este condamnabil”, a spus Tăriceanu. El l-a contrazis, totodată, pe Emil Boc, apreciind ca neadevărată afirmaţia acestuia potrivit căreia proiectul Roşia Montană este neconstituţional pentru că oferă atribuţii de utilitate publică unei companii private.
“Acest fapt nu este adevărat şi vă rog să vă uitaţi la modul în care se fac expropierile. Ceea ce menţionează Boc nu există în realitate. În cazul acesta exproprierile se fac de către Ministerul Economiei, la fel cum s-a întâmplat cu exproprierile la autostradă. Nu făcea Bechtel exproprierile la autostrăzi, erau făcute de CNADNR, care este compania statului. Aşa se procedează şi aici: nu va face Roşia Montană exproprierile”, a spus Tăriceanu. El a apreciat că ideea desfăşurării unei dezbateri în Parlament cu privire la proiectul Roşia Montană este una înţeleaptă. “În legătură cu subiectul Roşia Montană, părerea mea este că ideea unei dezbateri în Parlament este una înţeleaptă. Parlamentul este forul democratic în care fiecare cetăţean este reprezentat direct. Nu există un loc mai bun pentru o astfel de dezbatere. Era menirea Guvernului să facă proiectul tehnic, o decizie urmând a fi luată în Parlament. În această dezbatere vor fi aduse argumente pro şi contra care vor face să se ia cea mai bună decizie”, a spus Tăriceanu. El a precizat că a solicitat ca la această dezbatere să fie invitaţi reprezentanţi ai ONG-urilor şi a opinat că o decizie asupra proiectului Roşia Montană trebuie să se bazeze pe trei elemente, care ţin, în ordine, de protecţia mediului, prezervarea patromoniului cultural şi beneficiile aduse.
• Birourile Permanente vor discuta constituirea unei Comisii speciale
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat ieri că va convoca, împreună cu Crin Antonescu, luni, Birourile Permanente Reunite pentru a discuta despre constituirea Comisiei speciale pentru proiectul Roşia Montană. “Am vorbit cu preşedintele Crin Antonescu, am să convoc un Biroul Permanent Reunit săptămâna viitoare, luni, în care să discut despre constituirea unei comisii speciale formată din senatori şi deputaţi care să analizeze cu celeritate şi să prezinte grupurilor parlamentare care este opinia şi cum trebuie promovat acest proiect de lege (referitor la Roşia Montană n.r.)”, a precizat Valeriu Zgonea. El a spus că nu trebuie ca Parlamentul să intre într-un “joc politic” pe care l-a văzut în guvernările Boc, în care un proiect stătea la prima Cameră 60 de zile după care era adoptat tacit şi venea la cea de-a doua Cameră a Parlamentului astfel încât unul dintre foruri se deroba de responsabilitate. “Responsabilitatea aparţine Parlamentului României aşa cum a spus Guvernul, e un proiect de lege, ne uităm la el, dacă el va avea elemente constituţionale sau neconstituţionale, dacă dezbaterea va fi una lungă sau scurtă, va depinde de capacitatea noastră de a gestiona această problemă”, a mai spus Zgonea. El a arătat că proiectul Roşia Montană este de interes naţional şi că nu poate fi dezbătut decât într-o comisie specială, la fel cum a fost cazul modificării Constituţiei sau a legi electorale. “Comisia specială va veni cu un raport pe care-l va trimite Senatului, îl va dezbate în Plen, iar acel raport se mută apoi la Camera Deputaţilor, orice amendament se discută în Comisia specială”, a spus Zgonea. “Toate grupurile politice trebuie să discute necesitatea acesetui proiect fără să fie partizani”, a adăugat Zgonea, arătând că la această comisie specială vor fi audiaţi toţi factorii interesaţi, miniştri, vor fi formulate întrebări către Guvern, vor fi verificate procedurile.
Proteste faţă de acest proiect au avut loc, în ultimele zile, la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, după ce, în 27 august, Guvernul a aprobat un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul urmând să fie transmis Parlamentului spre adoptare. Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării. Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de “exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.
