Prahova a gazduit, ieri, conferinta „Reindustrializarea in contextul regionalizarii Romaniei”

Ieri, la Ploieşti, în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social organizată de Instituţia Prefectului Prahova a avut loc Conferinţa regională pentru Regiunea Sud-Muntenia cu tema „ Reindustrializarea în contextul regionalizării României”, temă inclusă în proiectul „Împreună pentru dezvoltarea dialogului social”, al cărui iniţiator este Confederaţia Sindicală „Meridian”. La acest eveniment au participat, ca invitaţi, Marius Sersea, George Iacob şi Gigi Petre – prefecţii judeţelor Prahova, Călăraşi, respectiv Ialomiţa, Laurenţiu Rebega – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Prahova şi Fabioara Ionescu- administrator public al judeţului Prahova, precum şi membri ai Comisiei de Dialog Social din Prahova, reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor, ai instituţiilor deconcentrate, ai administraţiei publice locale şi judeţene.
În preambulul întâlnirii, a fost reliefat faptul că aproximativ 80 la sută din exporturile ţărilor membre UE sunt rezultatul activităţilor industriale şi că, la fiecare 100 de locuri de muncă nou create în sectorul industrial, se adaugă între 60 şi 200 de locuri de muncă înfiinţate în celelalte sectoare ale economiei. Prefectul Marius Sersea a reamintit celor prezenţi faptul că, înainte de evenimentele din 1989, Prahova a avut o industrie foarte puternică şi bine structurată. „Ulterior însă, din cauza unor privatizări ratate şi a unei legislaţii mai puţin fericite, multe sectoare industriale au sucombat. Aşa că este absolut necesar să punem ceva în loc, alte unităţi productive, prin asigurarea pârghiilor necesare creării de locuri de muncă, aşa cum am procedat cu parcurile industriale prahovene, care, astăzi, reprezintă un model la nivel naţional. Aceste obiective sunt pe deplin realizabile, printr‑un parteneriat cu patronatele şi sindicatele, adică înlocuind conflictul stradal cu dialogul social”, a adăugat prefectul.
În luările lor de cuvânt, alţi invitaţi au adus în atenţie faptul că, în ultimele două decenii, a avut loc o mutaţie semnificativă în opţiunile pentru educaţie ale românilor. Mai exact, descurajaţi de situaţia dificilă în care se zbătea industria naţională, pe care politicienii au catalogat-o ca fiind „un morman de fiare vechi”, elevii şi părinţii acestora s-au orientat către domenii umaniste, evitând învăţământul profesional şi cel tehnic. Acest fapt avea să conducă, treptat-treptat, la deprofesionalizarea forţei de muncă în România şi la scăderea calităţii şi a relevanţei sistemului de educaţie din sectorul politehnic şi cel al şcolilor de meserii. La acest delicat subiect avea să se refere, între alţii, şi Horia Toma – inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova: „ În ultima vreme, ne confruntăm cu o situaţie deosebită – neacoperirea unor clase cu numericul necesar, din cauza mentalităţii păguboase a părinţilor şi a elevilor. Toată lumea vrea, neapărat, să urmeze un liceu cu profil socio-uman, pentru a intra, ulterior, la diverse facultăţi, refuzând liceele tehnice sau şcolile profesionale. Discutând cu reprezentanţii unor companii multinaţionale din judeţ, am aflat că în multe sectoare se lucrează cu laptopul, deci muncitorii nu mai poartă, ca altădată, cheia franceză în buzunar. Directorii acestor companii mi-au spus că au neapărată nevoie de absolvenţi de licee tehnice sau de şcoli profesionale, nu de ingineri. Aşadar, dacă nu vom reuşi reintroducerea învăţământului profesional de la clasa a IX-a, aşa cum a fost el cândva, reindustrializarea rămâne o himeră”.
D. CONSTANTIN