• Localitatea a fost reşedinţă de scaun a lui Mihai Viteazul
Comuna Gherghiţa a fost, în perioada medievală, reşedinţă voievodală pentru Mihai Viteazul şi Pătraşcu cel Bun şi locul unde boieri, săteni şi reprezentanţi ai clerului erau chemaţi la judecată. Descoperirile arheologice care au ajutat cercetătorii să reconstituie istoria localităţii sunt puse în valoare în cadrul unei expoziţii ce urmează să fie deschisă şi pentru publicul larg.
Anul trecut a fost inaugurat noul sediu al căminului cultural din localitatea prahoveană Gherghiţa – unde sunt expuse piese descoperite pe şantierul arheologic din această zonă, în ultimii zece ani. Conducerea primăriei intenţionează ca, până la sfârşitul anului, să consolideze, să reabiliteze şi să amenajeze o clădire aflată lângă căminul cultural, care să găzduiască un muzeu deschis publicului larg, ne-a precizat primarul Constantin Ciolacu. În căminul cultural se află în prezent aproximativ 120 de obiecte obiecte datând de la începutul secolului al XV-lea şi până la începutul secolului a XVIII-lea, descoperite în zonă, în ultimii zece ani, ne-a precizat Nina Grigore, muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. Pe şantierul arheologic de la Gherghiţa s-au descoperit morminte, fundaţiile unei biserici, obiecte de ceramică de uz caznic, unelte din fier- printre care un fier de plug asimetric şi un instrument pentru curăţarea lui (piese foarte rare), podoabe din bronz, dar şi din aur şi argint sau împodobite cu perle, ale domniţelor de la curte, monede, fragmente de sticlă etc.
Gherghiţa a fost atestată documentar pentru prima dată la 20 ianuarie 1431, într-un hrisov emis de domnitorul Dan al II-lea (1427-1431), fiul lui Mircea cel Bătrân. La sfârşitul secolului al XIV-lea, aceasta devine localitate urbană, locuinţele din acea vreme, descoperite de cercetători, fiind specifice lumii medievale urbane. Din Gherghiţa au emis acte Vladislav al II-lea, dar şi Radu cel Frumos, Basarab cel Bătrân şi Basarab cel Tânăr, Vlad cel Tânăr, Vladislav al II-lea, Pătraşcu Vodă, precum şi Mihai Viteazul. În 1554, Pătraşcu Vodă este primul care menţionează că emite acte de judecată din „Scaunul Gherghiţei” – ceea ce înseamnă că oraşul devenise un important centru teritorial administrativ şi centru judiciar. În perioada 1595-1596, Mihai Viteazul a emis din Scaunul de la Gherghiţa 27 de acte, iar în anumite perioade, voievodul şi dregătorii din Sfatul domnesc au fost prezenţi zi de zi pentru a emite documente de justiţie şi pentru soluţionarea diferitelor procese penale şi civile.
Una dintre descoperirile spectaculoase din zonă o reprezintă fundaţiile unei biserici de rit ortodox, nemenţionată în documente şi înconjurată de o necropolă. Biserica a fost construită în a doua jumătate a secolului al XV-lea, ca biserică de mir pentru locuitorii din zonă. Cercetările au scos la iveală că, în secolul următor, aceasta a fost refăcută, după ce a trecut printr-un incendiu. În pridvorul bisericii s-a descoperit un mormânt cu un inventar bogat – cuprinzând inclusiv obiecte de aur şi de argint – care aparţine ctitorului bisericii din etapa a doua de construcţie, de la mijlocul secolului al XVI-lea: Eniu, portarul din Slătioara, mare dregător domnesc. Fiul ctitorului avea să repare, la rândul său, biserica, după cutremurul din 1596, care a dărâmat zidul clădirii.
Ana MAXIM
