De ceva vreme, tot aud şi văd reclame despre binefacerile antinevralgicului. Ceea ce este surprinzător îl constituie faptul că medicamentul cu pricina – unul comun pentru multe generaţii – dispăruse din farmacii, locul său fiind luat de alte… denumiri, care mai de care mai atrăgătoare, ce erau, de fapt, un fel de alt ambalaj pentru aceeaşi substanţă activă. Culmea este că acum, actuala reclamă ce vrea să relanseze banalul antinevralgic – căruia bunica dinspre tată a soţiei mele îi spunea, săraca, „dibirgic”- conţine şi „uimitoarea precizare” a vechimii fabricaţiei, respectiv, 100 de ani. Cu alte cuvinte, dibirgicul a reintrat, triumfal, în actualitatea…durerilor noastre de cap.
Ce legătură ar exista între dibirgic şi şeful statului nostru? Păi, cel puţin una care ţine de îndeleticirile sale prezidenţiale, respectiv, vizitele de lucru, o activitate care are…vechime, acestea fiind „descoperite” şi duse pe…culmile progresului şi civilizaţiei de către Nicolae Ceauşescu, alt şef de stat. Cu alte cuvinte, dl Traian Băsescu a trecut, într-un fel, la moda retro, întreprinzând vizite de lucru. Şi unde credeţi că a poposit dumnealui mai zilele trecute? Exact pe şantierul viitoarei conducte magistrale de gaze pe care România şi Republica Moldova s-au angajat să o realizaze împreună, finanţarea fiind făcută şi cu fonduri europene. Ei bine, dl Băsescu ştiind el ce ştiind şi cu mintea-i pusă pe rele – c-aşa-i stă bine ’mnealui – s-a dus puşcă pe meleagurile pe care va fi amplasat traseul viitoarei conducte, unde era sigur că, de fapt, acolo nu va găsi pe nimeni. Dar s-a dus, ca să ţipe, apoi, ca din gură de şarpe, că nimeni nu lucrează, că Guvernul şi, bineînţeles, premierul Ponta, au lansat baloane de săpun la inaugurarea lucrărilor magistralei (chestiune trâmbiţată şi după o altă…vizită de lucru tot la viitoarea magistrală de gaze româno-moldovenească), că obiectivul este finanţat de UE şi că este durere mare dacă nu folosim judicios fondurile acordate. Şi tare mi-e teamă că a şi mers cu pâra la Înalta Poartă Europeană!
Aşadar, dl Băsescu reînvie vizitele de lucru prezidenţiale, diferenţa dintre acestea de-acum şi cele ale lui Ceauşescu fiind una colosală: Ceauşescu avea ce vedea, i se prezentau tot felul de rapoarte, planuri, perspective (adică multă… poleială), în timp ce Băsescu a văzut doar un câmp golaş, fără viaţă. De aceea întreb de ce nu s-a dus, tot în vizită de lucru, la Măcişeni (localitatea mea natală), acolo unde apele au ras valea satului, dar despre care nu s-a prea vorbit deoarece la Măcişeni – spre deosebire de satele vecine – nu au fost victime!?! Dl preşedinte Băsescu, dacă avea chef de vizite de lucru şi, pe deasupra, posedând cizme de cauciuc – pe care ni le-a…prezentat în alte ocazii – putea să meargă la Măcişeni, Cudalbi, Costache Negri, Pechea, Cuca, acolo unde, probabil, nu ar mai fi avut ocazia să “hă-hă”-iască, ci să-şi arate utilitatea prezidenţială.
A preferat, cum bine am văzut, o vizită de lucru pe un şantier unde, după cum au declarat cei responsabili, activitatea înseamnă, deocamdată, finalizarea proiectelor de lucrări, stabilirea celor mai bune metode de lucru, amplasarea utilajelor pe tronsoanele viitoarei magistrale etc. Cu alte cuvinte, dl Băsescu a recurs la un fel de… dibirgic (adică învechita vizită de lucru) deosebirea majoră dintre cele două fiind clară: antinevralgicul de 100 de ani îţi ia, şi acum, durerile de cap, pe când vizitele prezidenţiale ţi le produce!
Leon CHIRILA
