În cadrul ceremoniilor dedicate aniversării a 498 de ani de la atestarea documentară a localităţii, Primăria comunei Ariceştii Rahtivani, sub patronajul Consiliului Judeţean Prahova, inaugurează, mâine, 4 august 2013, bustul din bronz al domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521).
Rămas în memoria poporului român şi a tradiţiei ortodoxe prin opera sa intitulată „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, prima creaţie de valoare universală a literaturii române, „un adevărat testament duhovnicesc, pedagogic, filosofic şi enciclopedic”, voievodul Neagoe Basarab a fost canonizat sărbătorindu-se la data de 26 septembrie, în calendarul creştin ortodox român.
Prima atestare documentară a comunei datează din secolul al XVI-lea şi face referire la satul Stoeneşti, dispărut şi reînfiinţat mai târziu prin secolul al XVII-lea, într-un hrisov emis din cancelaria domnitorului Neagoe Basarab. Condiţiile de stabilitate economică i-au înlesnit domnitorului realizarea unei opere de construcţii şi de ctitorii fără precedent. Considerându‑se un descendent al Basarabilor,
Neagoe s-a dovedit a fi un continuator al acestora şi al tradiţiei bizantine, care venea şi din partea soţiei sale, Despina, descendentă din Brancovicii sârbi. În vremea lui, Ţara Românească devine un important nucleu cultural de tradiţie bizantină şi un centru al lumii ortodoxe.
În hrisovul emis la 17 octombrie 1515-1517, Neagoe Basarab întărea spătarului Dan, stolnicului Pârvul şi unui oarecare Bârcă jumătate din satul Stoeneşti cu moara – în urma unei judecăţi avute cu slugerul Simca din Şitoaia, fratele postelnicului Marcea, care era cumnat cu domnul: „Din mila lui Dumnezeu, Io Basarab voevod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Basarab voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupan Dan spătar şi lui jupan Pârvul stolnic şi lui jupan Bârcă şi fiilor lor, oricâţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie jumătate din Stoeneşti şi cu moara, până unde le este hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină[…] luna Octombrie 17 zile Io Basarab voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.”
Situată în zona de şes din sud-vestul judeţului Prahova, pe malul râului Prahova, comuna Ariceştii Rahtivani îşi trage numele de la boierii Ariceşti, celălalt nume derivând de la substantivul „rahtivani” – slujbaşi la curte, care îngrijeau de harnaşamentele cailor domneşti.
Spre sfârşitul secolului al XVII-lea, dintr-o condică a domnitorului Constantin Brâncoveanu, aflăm primele ştiri despre boierii Ariceşti, care dau numele comunei:”…să să ştie ce s-au ales şi Iorgăi logofăt Aricescul cu megieşii den Dermăneşti partea lor de moşie de acolo ce să chiamă Dermăneasca stănjăni 120, şi pren mijlocul moşii pre lîngă dumbravă pre drumu ales-au Iorgăi log cu megieşii iar stănjăni 120 şi pre la capul moşii despre Prăoviţa iar au ales Iorgăi log Aricescul cu megieşii stănjăni…”.
Continuitatea în locuirea şi dezvoltarea acestei zone vor fi nominalizate, de-a lungul existenţei sale, în mai multe documente. (P)
Mihai Dumitrache
Muzeograf la Muzeul Judeţean
de Istorie şi Arheologie Prahova

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR