Din reziduurile politice trântite la alegeri de votul popular, date cu capul de pereţi pentru că erau identificate cu Traian Băsescu, arendaşul din Deal şi-a croit partid. Păi n-are voie constituţional nici să se înscrie într-un partid, d-apoi să fabrice unul! Uite că, într-un total dispreţ faţă de lege şi pentru cei care veghează ca legea să fie respectată (veghează pe dracu pretinsa putere de azi!), în Palatul Cotroceni, bastionul imparţialităţii politice, cu consilierii, secretarele, blondele şi brunii plătiţi de popor să facă orice mai puţin partide, au făcut un partid. El e deocamdată o hârtie. Pentru ca respectiva hârtie să se umple de nume, Băsescu a făcut apel la trădători. Trădători din PDL, uniţi-vă! PD a fost partidul care, la ordinul lui Băsescu, a devenit, într-o noapte, din roşu portocaliu. De ce nu s-ar face acum, tot într-o noapte, altceva, ce ordonă jupânul?! Şi când te gândeşti că totul a plecat de la o femeie! Singurul puseu de orgoliu al PDL în faţa stăpânului absolut, refuzat în chestiunea suspinată Udrea. M-a amuzat amar o anchetă făcută de jurnalişti de investigaţie care, dându-se de la noul partid al lui Băsescu, au chestionat primari PDL dacă vor să părăsească partidul lor, adică să trădeze. Da, oricând, să mă uit pe agendă, zice unul – joi sunt liber. Până joi, adică, sunt prins cu alte trădări. Joi pot trăda pentru voi. Deja în Argeş, după o paranghelie cu Băsescu, peste 20 de primari PDL, daţi afară din partid (ce şmecherii jegoase!) pentru a nu-şi pierde mandatul s-au şi înscris în noul partid al Băsescului. Se spune că Băsescu a distrus tot – sănătate, învăţământ, dreapta măsură a valorilor. A făcut terci cu totul viaţa unei ţări. Ei bine, din înşiruire nu trebuie pierdută încrederea în politică, în ceea ce o reprezintă, adică, democraţia. Umplând cu mucii lui productivi politica, poporul începe să fugă de ea şi să facă alergie la orice nume de partid sau de politician. Pentru o democraţie este un sindrom mortal. Din acest motiv un nou referendum de demitere ar fi sortit eşecului. Băsescu ştie asta. Ce nu ştie e că uriaşele lui făptuiri belicoase se mulează, multe din ele, pe ceea ce numim trădare de ţară. Citesc asta în textul unui distins jurist şi argumentaţia lui pare a fi fără cusur. Pentru asta e nevoie însă de bărbăţie politică.
Unde se află USL-ul? Dar opoziţia ? Unde sunt cei trimişi de noi să apere şi să reprezinte democraţia? Nu sunt. Nu mai sunt. Vara e lungă, plajele fierbinţi, iar viaţa, îmbăiată în laşitate, pare plăcută. Băsescu şi-a refăcut Curtea Constituţională, CSM-ul, îşi cheamă seara şefii serviciilor la ordin şi, cu prohabul desfăcut, urinează abundent de pe zidurile Cotrocenilor peste popor. O iarbă fără nume şi fără număr, plină de buruieni, în care, vorba unui prieten, nu ne mai certăm că suntem români cu un r şi români cu doi de r, fiindcă deja trăim în ţara numită Nimenia.
Lucian AVRAMESCU
