Procesul de regionalizare şi descentralizare, lansat de la începutul acestui an – în care sunt incluse şi dezbateri publice cu caracter naţional, una dintre ele fiind organizată recent şi la Ploieşti – este considerată cea mai amplă acţiune demarată la nivel de ţară după integrarea României în Uniunea Europeană. Conform actualilor guvernanţi, este nevoie de regionalizare pentru că analizele statistice şi economice arată că, deşi în ultimele decenii România a cunoscut o dezvoltare la nivel naţional, decalajele din zonele prospere şi cele sărace s-au menţinut la acelaşi nivel sau chiar s-au adâncit. În acest context, în lipsa unei reforme administrative radicale, actualul sistem va accentua şi mai mult dezvoltarea dezechilibrată, care favorizează câteva centre urbane, în detrimentul restului ţării. Astfel, obiectivul principal care stă la baza reformei de regionalizare-descentralizare este asigurarea unei dezvoltări echilibrate, care să reducă decalajele dintre zonele sărace şi cele bogate şi să se asigure o repartiţie echitabilă a resurselor de dezvoltare pe tot teritoriul României.
Obiectivele procesului de regionalizare-descentralizare
Aflat la Ploieşti, viceprim-ministrul Liviu Dragnea a explicat care sunt obiectivele procesului de regionalizare-descentralizare, făcând referire şi la prejudecăţile care s-au ţesut, în ultima perioadă, în jurul acestuia. În ceea ce priveşte obiectivele, pe listă sunt trecute următoarele: asigurarea unui trai decent în toate localităţile ţării; descentralizarea competenţelor administrative de interes local, judeţean şi regional, concomitent cu asigurarea resurselor necesare pentru exercitarea acestor competenţe; simplificarea sistemului administrativ şi reducerea birocraţiei; creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene în noul exerciţiu bugetar al UE în perioada 2014-2020; stimularea cooperării asociative între mai multe unităţi administrativ-teritoriale. În ceea ce priveşte procesul de regionalizare, Liviu Dragnea a precizat că “în jurul acestuia s-au creat false concepţii, temeri sau spaime care în general însoţesc orice reformă care aduce schimbare”. Acesta a adăugat că regionalizarea va însemna, de fapt, mai puţină birocraţie prin reducerea aparatului administrativ. Concret, includerea direcţiilor deconcentrate în consiliile judeţene şi regionale va însemna mai puţini angajaţi în administraţia centrală, iar preluarea personalului din agenţiile de dezvoltare regională în aparatul tehnic al consiliilor regionale va însemna că nu se vor face angajări suplimentare la nivel de regiune. Vor exista două etape ale procesului de regionalizare-descentralizare: etapa 2013-2014 – implementarea cadrului legal şi instituţional pentru pregătirea regiunilor în vederea noului exerciţiu financiar al UE; etapa 2014-2016 – implementarea graduală a măsurilor de descentralizare prin transferul treptat al competenţelor administrative de la nivel central către regiuni, judeţe şi localităţi. Autoritatea şi caracterul unitar al statului român nu se vor descentraliza, Liviu Dragnea punctând că regionalizarea nu va însemna federalizare. Nu vor exista guverne regionale, ci consilii regionale, regiunile nu vor fi conduse de guvernatori, ci de preşedinţii consiliilor regionale. Parlamentul va rămâne singura autoritate legiuitoare a ţării, şi nu vor exista parlamente regionale. Viitoarele consilii regionale nu vor emite legi, ci vor emite hotărâri cu caracter administrativ.
Judeţele nu se desfiinţează, iar cetăţenii vor bate la mai puţine uşi
În cadrul dezbaterii de la Ploieşti, s-a menţionat foarte clar că nici judeţele şi nici comunele nu se vor desfiinţa. “În toate statele europene în care există regiuni, există şi subdiviziuni corespunzătoare judeţelor. Judeţele au o tradiţie îndelungată, şi semnificaţii importante pentru definirea identităţii locale.
Reşedinţele actualelor judeţe vor putea deveni polii de dezvoltare ai viitoarelor regiuni. O garanţie suplimentară pentru păstrarea judeţelor va fi menţionarea explicită a acestei unităţi administrativ-teritoriale în Constituţia României, alături de regiuni, oraşe şi comune”, a declarat Liviu Dragnea. Acesta a menţionat că instituţiile fundamentale ale statului vor fi: Armata, Justiţia, Serviciile de Informaţii, Poliţia (exceptând serviciile de eliberare a permiselor şi înmatricularea vehiculelor, ordinea publică şi serviciul rutier), Jandarmeria şi politica externă. Viziunea, strategiile naţionale şi politicile publice urmează să fie stabilite la nivelul ministerelor, urmând să fie descentralizate doar competenţele administrative care pot fi exercitate la nivel local, judeţean şi regional. Va fi pus accent pe transferul competenţelor administrative la nivelul cel mai apropiat de cetăţean, dorinţa fiind aceea ca, după regionalizare, nimeni să nu mai fie nevoit să parcurgă distanţe mari pentru a-şi rezolva problemele de ordin administrativ şi să bată la mai multe uşi, “ghişeul unic” fiind ţinta finală a procesului de regionalizare-descentralizare. Concret, dacă acum un cetăţean trebuie să străbată distanţe mari şi să meargă la mai multe ghişee pentru a-şi rezolva problemele, după regionalizare, acesta se va adresa doar instituţiilor din apropierea sa, şi asta deoarece, a explicat, Liviu Dragnea, în urma procesului de regionalizare-descentralizare, sistemul va lucra pentru cetăţean şi va transmite solicitările acestuia către instituţiile competente. Mai mult decât atât, instituţiile centrale nu vor mai interveni în chestiunile de interes local.
Criterii funcţionale pentru stabilirea regiunilor
S-a menţionat că o regiune eficientă va avea nevoie de un teritoriu suficient de mare, de minimum patru judeţe, pentru a avea o varietate cât mai mare de resurse de dezvoltare. Va fi nevoie ca într-o regiune să existe cel puţin un centru universitar regional, un spital regional, un aeroport, una sau mai multe conexiuni cu drumurile naţionale importante etc.
S-a mai precizat că, dacă vor exista mai mulţi poli de dezvoltare în cadrul unei regiuni (n.n. – sistem regional multipolar) va fi un avantaj, pentru că se vor reduce decalajele faţă de periferii. Astfel, s-a specificat faptul că sistemele multipolare vor putea asigura cea mai echilibrată formă de dezvoltare în interiorul unei regiuni, între aceşti poli de dezvoltare urmând să se creeze fluxuri demografice, comerciale şi economice care vor putea favoriza dezvoltarea întregii regiuni, dar vor putea antrena şi o utilizare mai variată a resurselor naturale, umane şi financiare. De asemenea, s-a precizat că, în ceea ce priveşte forma unei regiuni, cele de formă circulară sunt preferabile celor alungite. Aprecierea a fost avansată în contextul în care, de pildă, într-o regiune de formă alungită, costurile de transport şi accesul către reşedinţa regională vor fi mai dezechilibrate, în schimb, într-o regiune de formă circulară va exista un echilibru între localităţile din interiorul regiunii.
În cadrul dezbaterilor de la Ploieşti, s-a menţionat că în stabilirea finală a reşedinţelor regionale va trebui să se ţină cont de modelul de regiune multipolar care să asigure cea mai echilibrată dezvoltare, actualele reşedinţe de judeţ urmând să devină viitorii poli de dezvoltare ai regiunilor. În acest caz, se poate spune că Prahova este cu un pas înainte, la nivelul judeţului existând deja “Polul de creştere Ploieşti”, în baza unei hotărâri de Guvern din august 2008, format din municipiul Ploieşti, Consiliul Judeţean Prahova, Băicoi, Boldeşti-Scăeni, Plopeni, Ariceştii-Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăveşti, Păuleşti, Târgşoru Vechi, Valea Călugărească.
Mai mult decât atât, conform unui sondaj IRES realizat anul acesta printre locuitorii din judeţele componente ale Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman), Ploieştiul este favorit în a deveni viitoare reşedinţă de regiune. Astfel, municipiul reşedinţă al judeţului Prahova a obţinut 28,1% dintre sufragiile celor intervievaţi, în timp ce 12,5% dintre cetăţeni au optat pentru Piteşti, 6,4% pentru Târgovişte, 6,4% pentru Alexandria, 3,1% pentru Giurgiu, 5,1% pentru Călăraşi, 3,7% pentru Slobozia.
Întrebat când anume se va finaliza procesul de regionalizare, Liviu Dragnea a declarat: “Dacă vom organiza referendumul de revizuire a Constituţiei în octombrie a.c., aşa cum se prevăzuse iniţial – până să apară decizia Curţii Constituţionale – şi vom reuşi să aducem peste 50%+1 dintre cetăţeni la vot, atunci regiunile vor fi înfiinţate cel mai târziu până la 30 decembrie.
Dacă nu se modifică textul Constituţiei în aceasta toamnă, atunci vom intra pe planul B şi vom începe să construim arhitectura instituţională regională în aşa fel încât deja să începem să funcţionăm ca şi sistem public. Vom proceda la descentralizarea masivă a competenţelor către structurile existente, respectiv consilii judeţene şi primării, urmând ca regiunile administrative efective să fie înfiinţate când va fi revizuită Constituţia”. Ministrul a mai menţionat faptul că regiunile nu pot fi înfiinţate înainte de modificarea legii fundamentale, dar şi că organizarea referendumului pe această temă nu depinde de el.
“Calendarul meu, de iniţiere şi coordonare a procesului de regionalizare şi descentralizare, îl respect. Am făcut un angajament în faţa unei sarcini dată mie de către premier, dar le-am spus în Guvern că nu depinde de mine revizuirea Constituţiei pentru că nu mă ocup de subiectul ăsta. Am spus clar că regiunile vor fi înfiinţate în România numai după ce ele vor apărea ca noţiune în Constituţie”, a declarat vicepremierul.
N.DUMITRESCU
