De 22 de ani, la Castelul Iulia Hasdeu din Câmpina se desfăşoară, pe data de 2 iulie, un eveniment cultural deosebit: “Sărbătoarea celor două Iulii”. Este vorba despre seria nouă a acestei sărbători, inspirată din faptul că, după pierderea fiicei sale Iulia (răpusă, la 18 ani, de o tuberculoză necruţătoare), urmată de pierderea soţiei sale – pe numele ei, tot Iulia, bătrânul B.P. Hasdeu le-a sărbătorit, an de an, până la sfârşitul vieţii sale, pe cele două Iulii care i-au marcat destinul şi pe care le-a iubit atât de mult. De când este la conducerea Muzeului Memorial „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, Jenica Tabacu a reuşit să dea o strălucire aparte acestui eveniment, pe care l-a organizat din ce în ce mai bine, făcând ca, de peste un deceniu, “Sărbătoarea Iuliilor” să devină un adevărat regal cultural, din care nu lipsesc niciodată prelegeri despre familia savantului enciclopedist considerat cea mai importantă personalitate a culturii române din secolul al XIX-lea. În cuvântul ei de deschidere, Jenica Tabacu, în calitate de director al muzeului, a descris succint istoricul acestei sărbători, dar şi al castelului, edificiul fiind martorul unor vremuri vitrege care l-au scos o bună bucată de timp din atenţia autorităţilor, devenind mulţi ani aproape o ruină. “În perioada interbelică, Ateneul B.P. Hasdeu a încercat din răsputeri să restaureze castelul. Abia la începutul anilor 1960 castelul a fost restaurat, iar în 1965 a fost inaugurat Muzeul B.P. Hasdeu. După cutremurul din 1977, care l-a afectat serios, a urmat un lung proces de restaurare a edificiului. Fără a fi complet refăcut, muzeul a fost redeschis în 1995 şi reintrodus în circuitul de vizitare. Între anii 2008-2009, a fost restaurată parţial faţada castelului. Anul acesta, Consiliul Local Câmpina a alocat o sumă considerabilă, aproape şase miliarde de lei vechi, pentru restaurarea teraselor, în vederea remedierii problemei infiltrărilor de apă care ameninţă picturile murale din interiorul muzeului”, a declarat aceasta. După Jenica Tabacu, primarul Horia Tiseanu a subliniat importanţa evenimentului şi meritele conducerii muzeului în anvergura pe care a căpătat-o “Sărbătoarea Iuliilor”. În continuare, senatorul Georgică Severin, preşedintele Comisiei de cultură din Senatul României, a evidenţiat faptul că “numai prin cultură, România se poate promova cel mai bine. Mai ales în condiţiile în care, trebuie s-o recunoaştem, privind lucrurile într-un context european, România nu se situează în topul faptelor bune. Aş sublia, încă o dată, meritele doamnei Tabacu, care a pus mereu mult suflet în organizarea acestui eveniment. […] Vorbind despre perspectivele actuale ale culturii naţionale, aş vrea să vă spun că Guvernul Ponta a înţeles că trebuie terminat războiul dintre taberele culturale ce s-au format în ultimii ani, drept pentru care a numit în fruntea Institutului Cultural Român un manager profesionist, diplomat de carieră. Rămân la convingerea că principalul vector de promovare a României în lume rămâne cultura”. Au urmat apoi prelegeri susţinute de reputaţi hasdeologi, precum prof.dr. Ion Oprişan (“Adevărul despre Arhiva istorică a României”, al cărei prim director a fost Hasdeu), prof.dr. Stancu Ilin (“Hasdeu – despre poezie”), prof.univ.dr. Crina Decusară-Bocşan (“Basarabenii Haşdeu”), Mircea Coloşenco (Despre Julia Hasdeu în presa vremii”) etc. Evenimentul a continuat cu mai multe lansări de carte: Crina Decusară-Bocşan – “Iubirile Juliei”, Jenica Tabacu – “Amurgul Demiurgului. Ultimii ani de viaţă ai lui B.P. Hasdeu”, Florin Dochia – “Stare de lectură”, Carmen Negreu – “Cică nişte câmpineni…”, George Văleanu – Jurnal de ducă” ş.a. Nu au lipsit recitaluri de poezie şi de pian, dar nici expoziţii de artă plastică, ultimele vernisate cu acest prilej. În finalul seriei de acţiuni culturale, spectatorii au putut urmări un minispectacol de teatru inspirat de jurnalul soţilor Clara şi Robert Schumann.
Adrian BRAD
