Pentru a nu fi puşi în situaţia de a încheia contracte de concesiune pentru lucrările importante de infrastructură rutieră fără a avea finanţare – aşa cum s-a întâmplat în vremea fostului ministru al Transporturilor, Radu Berceanu – guvernanţii actuali suflă şi-n iaurt. Ministrul Delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, s-a întâlnit, recent, cu reprezentanţii Băncii Europene de Investiţii şi ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, unul dintre subiectele discuţiilor fiind şi posibilitatea de finanţare a tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov.
În opinia reprezentanţilor celor două bănci, finanţarea, proiectarea şi execuţia sectorului Comarnic-Braşov sunt prioritare. În acest sens, reprezentanţii băncilor au apreciat măsurile întreprinse până în prezent de statul român pentru demararea rapidă a acestui proiect, arătându-şi disponibilitatea de a lua în considerare o eventuală finanţare.
„Ne-am asumat o sarcină dificilă în ceea ce priveşte implementarea proiectelor în regim PPP (n.n. – parteneriat public-privat) pentru că, uneori, băncile au destul de multe rezerve. Să nu uităm că, la nivel european, parteneriatele public private nu funcţionează în toate statele, succese înregistrate fiind în Marea Britanie, Franţa şi Germania. Însă, din discuţiile purtate până acum cu specialiştii europeni şi cu băncile, pot să spun că sunt optimist şi există asigurări că lucrurile vor funcţiona. În ceea ce priveşte execuţia autostrăzii Comarnic – Braşov, ne-am luat un angajament. Noi, ca ţară, am înregistrat eşecuri în a construi această autostradă în 2004 şi 2011. Am învăţat din greşelile trecute şi sper că vom reuşi de această dată, pentru că suntem mai deschişi, mai aplicaţi şi mai transparenţi”, a declarat ministrul Dan Şova.
În prezent, este în derulare procedura de atribuire a contractului de concesiune pentru construirea autostrăzii Comarnic-Braşov. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a înregistrat patru oferte de la diferite asocieri de firme care s-au arătat interesate de realizarea – în sistem de concesiune – a celui mai dificil sector (care străbate zona montană a judeţelor Prahova şi Braşov) din autostrada Bucureşti – Braşov.
Asocierile Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia)- Strabag (Austria), UMB Spedition- Tehnostrade (România), Impregilo S.p.A – Salini (Italia) şi firma chineză China Communications Construction Company Limited sunt obligate să-şi demonstreze – în cadrul procedurii dialogului competitiv – capacităţile financiare, dar şi variantele pe care le oferă pentru traseul viitoarei autostrăzi.
V.STOICA
