• Abilitatea unui părinte de a identifica plânsetul bebeluşului său este determinată de durata timpului petrecut alături de acel copil, nu de sexul părinţilor, afirmă autorii unui studiu recent, potrivit cărora instinctul matern ar putea fi un simplu mit. Savanţii francezi afirmă că mamele şi taţii sunt la fel de buni atunci când trebuie să identifice plânsetul bebeluşilor lor. Cercetătorii de la Universitatea din Saint-Etienne au descoperit că abilitatea unui părinte de a identifica plânsetele bebeluşului sau este determinată de durata timpului petrecut alături de acesta, nu de sexul părinţilor. Potrivit acestui studiu, savanţii francezi, a căror echipă a fost coordonată de profesorul Nicolas Mathevon, au înregistrat plânsetele a 29 bebeluşi, ale căror vârste erau cuprinse între 58 de zile şi 153 de zile, scrie DoctorulZilei.ro.
• Somnul se situează pe lista activităţilor esenţiale supravieţuirii, alături de mâncat şi de respiraţie. Şi, chiar dacă nu e nevoie de nicio pregătire pentru a învăţa cum să facem asta, există riscul ca, şi atunci când dormim, să nu o facem corect. Fie că adormim cu televizorul pornit, cu animalul de companie în pat, ori mâncăm cu puţin timp înainte de ora de culcare, multe dintre obiceiurile pe care le considerăm normale în timpul sau înainte de somn sunt, de fapt, greşite. “Huffington Post” a stat de vorbă cu experţi pentru a identifica şi pentru a dezminţi cele mai întâlnite mituri legate de somn. Cu toţii avem nevoie de cel puţin opt ore de somn pe noapte. Nu toţi oamenii au aceleaşi nevoi. Ceea ce funcţionează pentru o persoană s-ar putea să nu funcţioneze pentru altcineva. “Nevoia de somn a unei persoane este predeterminată genetic. Unii oameni au nevoie de mai mult somn, alţii – de mai puţin”, explică Michael Decker, profesor la Universitatea de Stat din Georgia şi purtătorul de cuvânt al Academiei Americane de Medicină a Somnului (AASM).
• Potrivit unui nou studiu, fetele de vârsta adolescenţei au mai multe şanse să aibă probleme de sănătate din cauza fumatului pasiv decât băieţii de aceeaşi vârstă. Atunci când adolescentele sunt expuse fumului de ţigară acasă, au un nivel mai scăzut al tipului de colesterol benefic, care reduce riscul problemelor de inimă. Lipoproteinele cu densitate crescută (LDC) colectează colesterolul în exces din sânge şi îl duc la ficat, acolo unde poate fi eliminat. Ele au un rol important în combaterea afecţiunilor de inimă. Cercetătorii au studiat mai mult de 1.000 de adolescente născute între 1989 şi 1991. Studiul a adunat informaţii despre fumatul pasiv în incinta locuinţelor, începând de la sarcina de 18 săptămâni până când copiii au împlinit 17 ani. În acel timp, 48 la sută dintre participanţi erau expuşi fumatului pasiv acasă.
