Sărbători fericite şi… cumpătate !
În perioada Sărbătorilor Pascale, ca urmare a terminării postului, românii se bucură împreună cu familiile de câteva zile însorite de primăvară. Cel mai mare răsfăţ însă este cel alimentar. Nu există Paşte fără friptură de miel, ouă vopsite şi gustoasa pască. Ceea ce neglijăm însă este cumpătarea în ceea ce priveşte alimentaţia, ceea ce suprasolicită sistemul digestiv.
Vezicula biliară este un organ de dimensiuni mici, localizat sub ficat. Comunică prin ductul hepatic cu ficatul. Are rolul de a depozita şi de a concentra bila, o secreţie hepatică de culoare verde utilizată în procesul digestiv. Atunci când consumăm alimentele, vezicula biliară eliberează bila prin canalul coledoc în duoden (primul segment al intestinului subţire).
Scopul veziculei biliare este de a uşura procesul digestiei prin colectarea, sintetizarea şi concentrarea bilei din ficat. Bila este eliberată atunci când în stomac intră produse alimentare cu un conţinut ridicat de grăsimi. Acest lucru facilitează descompunerea moleculelor de grăsimi care vor fi absorbite la nivelul tractului digestiv.
Supapa care controlează fluxul biliar în intestinul subţire se numeşte sfincterul Oddi (numit în acest mod, după numele medicului care a descris funcţia acestui sfincter, în secolul 19). Dacă această supapă nu funcţionează corect, va rămâne o rezervă de bilă în vezicula biliară, fapt ce va cauza crampe abdominale şi durere intense.
Dischinezia biliară este o afecţiune a veziculei biliare. Aceasta înmagazinează bila eliberată de ficat (secreţia externă hepatică) şi o transportă în intestinul subţire unde contribuie la descompunerea (digestia) grăsimilor rezultate din timpul mesei. Bila trece în vezica biliară prin canalul biliar comun pe care îl are cu intestinul subţire. Dacă această substanţă nu este secretată de vezica biliară sau nu poate circula prin ductul biliar comun, va reajunge în vezică, fapt ce duce la dischinezie biliară.
Atunci când o persoană se hrăneşte, un hormon cunoscut sub denumirea de colecistochinină este secretat de celulele din intestinul subţire. Acesta este legat de receptorii distribuiţi la nivelul muşchilor veziculei biliare şi determină contracţii ale acesteia. Apoi, bila este golită din vezica biliară şi se deplasează spre intestinul subţire. Dacă un pacient suferă de dischinezie biliară, vezica nu se poate contracta într-un mod corespunzător.
Către sfârşitul canalului biliar comun există trei muşchi care formează sfincterul Oddi. În acţiunea prin care contractă vezica biliară, hormonul colecistochinină leagă receptorii la sfincterul Oddi şi face ca aceşti muşchi să se relaxeze. Bila se scurge apoi în intestinul subţire. În cazul în care sfincterul Oddi nu funcţionează corespunzător, bila nu va trece prin canalul biliar comun şi va rămâne în vezica biliară.
Când acest mecanism este perturbat apar dereglări ale procesului digestiv, manifestate prin: durere sau jenă în zona subcostală dreapta sau în epigastru, durere în zona omoplaţilor, dureri de cap (mai ales pe partea dreaptă), ameţeală, greaţă, flatulaţii, senzaţie de prea-plin şi balonare după mese, indigestie (mai ales după ce se consumă mâncăruri grele sau grase), diaree sau scaune moi, scaune deschise la culoare, constipaţie, gust amar după mese.
În cazul puseurilor acute se instalează şi febra, însoţită de colică biliară (durere puternică, în partea dreaptă a abdomenului, subcostal, durere ce poate radia spre omoplatul drept), greaţă şi stări de vomă. Simptomele pot dura de la câteva minute până la câteva ore.
Tulburările biliare generează dezechilibre majore în activitatea organismului, putând cauza afecţiuni hepatice (steatoză hepatică, hepatomegalie, ciroză hepatică) şi pancreatice (pancreatită, diabet), dereglări patologice ale microflorei intestinale, afecţiuni gastrice (gastrită, ulcer peptic, reflux gastro-esofagian).
Dischinezia biliară poate fi hiperkinetică şi se prezintă printr-o creştere a activităţii biliare, reducere a dimensiunilor veziculei, accelerare a tranzitului intestinal, dureri şi diaree. Alt tip este dischinezia biliară hipokinetică, denumită popular şi “bila leneşă”, care este caracterizată de dureri sau jenă în hipocondrul drept, senzaţie de apăsare în această zonă şi gust amar după mese sau după eforturi fizice, vărsături biloase, prurit.
Dischinezia biliară este, deseori, un simptom al unor boli, decât o afecţiune în sine. Poate semnala existenţa unor pietre la vezicula biliară, pancreatită sau alte tulburări care ar putea necesita intervenţie chirurgicală. Cu toate acestea, simptomele pot fi induse şi de către consumul anumitor tipuri de alimente. Inflamaţia cronică poate fi o altă cauză.
Principalii vinovaţi ai dereglării activităţii biliare sunt stresul sau alte tulburări de natură psihică şi o alimentaţie haotică şi neadecvată, caracterizată de excese alimentare frecvente şi consum nemăsurat de grăsimi, prăjeli, mezeluri, carne grasă sau tocată, ouă, cafea, ciocolată, alcool sau alte preparate ce necesită un timp de digestie prelungit.
Dischinezia biliară mai poate fi declanşată şi de factori nealimentari: tulburări endocrine, afecţiuni ginecologice, stres, surmenaj fizic, tulburările anxioase şi/sau depresive.
Simptomele sunt: jenă în partea subcostală sau în epigastru (capul pieptului), dureri în aceeaşi zonă cu următoarele caractere: moderate, dar pacientul nu îşi poate continua munca; constante; durată de minimum 30 de minute; durerea poate merge în spate către omoplatul drept; durerile apar de obicei noaptea; durerea nu este modificată de mişcările corpului, ale intestinului sau medicamente antiacide; balonare abdominală , greaţă, vărsături, gust amar, dureri de cap. Cel mai des, durerea apare la aproximativ 40 de minute după ce pacientul a consumat o masă bogată în grăsimi. Atunci când evacuarea bilei este blocată, în interiorul veziculei biliare este posibilă înmulţirea microorganismelor care vor produce inflamaţia acesteia. De asemenea, bila restantă poate determina depunerea de nisip, ducând la apariţia calculilor biliari (litiază). O complicaţie şi mai gravă este perforarea colecistului, urmată de peritonită. De asemenea, boala mai poate evolua şi spre ciroză şi ascită, icter infecţios, angiocolită acută, abcese hepatice, perforaţie în peritoneu sau pancreatită hemoragică.
Aşadar, tot ceea ce ne rămâne de făcut este să vă urăm să aveţi sărbători cu bine, să petreceţi momente frumoase alături de cei dragi şi mai ales să nu neglijaţi cumpătarea în ceea ce priveşte alimentaţia, astfel încât să puteţi profita din plin de aceste clipe frumoase !
Sărbători fericite !
