La sfârşitul săptămânii precedente, conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a dat publicităţii un raport referitor la analiza cost-beneficiu a activităţii, pe anul trecut, a producătorilor de energie din surse regenerabile: solară, eoliană, biomasă ş.a. Reamintim că, potrivit Legii 220/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de cantitatea de energie regenerabilă produsă, aceste companii primesc, drept stimulent din partea statului, un anumit număr de „certificate verzi”, a căror valoare variază între 27 euro şi 55 de euro/bucata. La rându-le, furnizorii de energie electrică sunt obligaţi, prin lege, să cumpere aceste „certificate verzi” a căror valoare se regăseşte, mai departe, în factura consumatorului final. Deocamdată, costul „energiei verzi” reprezintă în totalul facturii plătită de către fiecare dintre noi circa 10 la sută, procent care, până în anul 2020, trebuie să crească, în cazul României, la 24 la sută, potrivit Directivei 2009/28 a Comisiei Europene.
Revenind la raportul ANRE, specialiştii acestei instituţii au concluzionat că rata de rentabilitate a fiecărui producător de „energie verde” a depăşit, în anul trecut, procentul de 10 la sută stabilit de Guvern. În consecinţă, conducerea ANRE propune Executivului reducerea numărului de „certificate verzi” după următoarea schemă: de la 6 la 3 certificate pentru fiecare MWh livrat în sistemul energetic naţional – în cazul producătorilor de energie solară; de la 2 la 1,3 certificate/MWh – în cazul energiei eoliene produsă în instalaţii reutilizate; de la 2 la 1,5 certificate/MWh – în cazul energiei eoliene produsă în instalaţii noi; de la 3 la 2,3 certificate/MWh – în cazul energiei produsă în centrale hidroelectrice cu o capacitate mai mică de 10 MW. În conformitate cu prevederile legale, o astfel de măsură de reducere a numărului „certificatelor verzi” poate fi însă aplicată doar în baza unui act normativ. Precizăm că ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă, întrevedea o astfel de soluţie chiar cu mai mult timp în urmă: ”Noi nu suntem o ţară atât de bogată ca să susţinem asemenea subvenţii.Cu tot respectul pentru investiţiile în acest tip de energie curată, dar aceşti investitori trebuie să înţeleagă că, aşa cum s-a întâmplat şi urmează să se întâmple în multe state europene, şi schema noastră de sprijin financiar trebuie ajustată într-un mod echitabil”.
Pe baza certificatelor acordate pentru investiţiile în „energia verde” – care însumează, până acum, peste 500 milioane de euro- în momentul de faţă s-a ajuns, în România, la o capacitate instalată de peste 2.000 MW în centrale eoliene, respectiv de câte 50 MW produşi de instalaţiile fotovoltaice sau cele bazate pe biomasă.
D. CONSTANTIN