Plenul Senatului a adoptat, luni, proiectul Legii pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala, care priveste, intre altele, procedura de emitere a mandatelor de interceptare si de supraveghere a acestei activitati de catre judecatori. Plenul Senatului a aprobat cu 102 voturi „pentru”, 11 voturi „impotriva” si 14 abtineri proiectul Legii pentru punere in aplicare a Codului de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, adoptate de Comisia juridica.
Intre noutatile aduse de Legea de aplicare a Codului de procedura penala se afla instituirea unei proceduri stricte de emitere a mandatelor de interceptare si de supraveghere a acestei activitati de catre judecatori, care da suficiente garantii pentru ca drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului sa nu fie afectate, se arata intr-un comunicat transmis de Senat. Astfel, institutiile cu atributii in domeniul securitatii nationale pot propune emiterea unui mandat de interceptare. Daca se apreciaza ca propunerea este intemeiata si sunt intrunite conditiile prevazute de lege, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau inlocuitorul de drept al acestuia solicita in scris presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie autorizarea activitatilor propuse. Durata de valabilitate a autorizarii activitatilor este cea necesara pentru desfasurarea acestora, dar nu mai mult de 6 luni. Autorizarea poate fi prelungita in aceleasi conditii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depasi 3 luni. Durata maxima a autorizarilor cu privire la aceleasi date si informatii din care sa rezulte existenta unei amenintari la adresa securitatii nationale este de 2 ani. Activitatile specifice inceteaza inainte de expirarea duratei pentru care au fost autorizate, indata ce au incetat motivele care le-au justificat.In cazul in care judecatorul constata ca solicitarea nu este justificata, o respinge prin incheiere motivata. Incheierea este definitiva. O noua autorizatie cu privire la aceeasi persoana poate fi solicitata si emisa numai daca se bazeaza pe noi date si informatii. Doua institutii noi sunt prevazute in Legea de aplicarea a Codului de procedura penala: judecatorul de drepturi si libertati (cel care solutioneaza plangerile, contestatii in faza de urmarire penala) si judecatorul de camera preliminara (cel care este sesizat dupa ce Parchetul isi incheie cercetarea). Potrivit sursei citate, prin textele adoptate se urmareste instituirea unei garantii impotriva trimiterii abuzive in judecata, prin aceea ca judecatorul de camera preliminara va controla actul de sesizare a instantei si daca sunt suficiente probe care sa justifice trimiterea in judecata. Potrivit textelor adoptate, daca activitatea de urmarire penala sau de judecata nu se indeplineste intr-o durata rezonabila se poate face contestatie, solicitandu-se accelerarea procedurii. Contestatia poate fi introdusa de catre suspect, inculpat, persoana vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente. In cursul judecatii, contestatia poate fi introdusa si de catre procuror.
Alta noutate adusa de Legea de aplicare a Codului de procedura penala este cea privind dreptul la tacere. Au dreptul de a refuza sa fie audiate in calitate de martor urmatoarele persoane: (1) sotul, ascendentii si descendentii in linie directa, precum si fratii si surorile suspectului sau inculpatului; persoanele care au avut calitatea de sot al suspectului sau al inculpatului. In cauzele reunite, persoana care indeplineste una dintre calitatile prevazute la alin. (1) in raport cu unul dintre suspecti sau inculpati este scutita de obligatia de a depune marturie si impotriva celorlalti suspecti sau inculpati, in cazul in care declaratia sa nu poate fi limitata doar la acestia din urma.
De asemenea, se instituie dreptul martorului de a nu se acuza. Concret, declaratia de martor data de o persoana care, in aceeasi cauza, anterior declaratiei a avut sau, ulterior, a dobandit calitatea de suspect sau inculpat nu poate fi folosita impotriva sa. Institutiile judiciare au obligatia sa mentioneze, cu ocazia consemnarii declaratiei, calitatea procesuala anterioara. Senatul a fost primul for sesizat cu acest proiect de lege, urmand sa fie inaintat Camerei Deputatilor.
