De la începutul acestei săptămâni, care a debutat cu ziua… păcălelii, pare că elevii sunt tot la o… altfel de şcoală. Este săptămâna în care, teoretic, ei vor fi îndrumaţi să ştie mai multe şi să fie mai buni. Plecând de la ideea de bază a acestui proiect, ca actul de educaţie să fie prezentat şi din altă perspectivă, a lumii de dincolo de porţile şcolii, iniţiativa este mai mult decât salutară. Între atâtea tentaţii care ademenesc timpul liber implicit al oamenilor maturi, să se spună, dar să se şi arate, când şi cum este cazul să distingi binele de rău, nu este târziu niciodată !
Rămâne însă o singură problemă. Cine poate să spună că, în România, măcar într-un singur domeniu, lucrurile sunt aşezate de la un cap la altul, că oamenii sunt corecţi, ocupă o anumită funcţie doar ca urmare a experienţei şi a cunoştinţelor confirmate?
Cu siguranţă, nimeni nu îşi poate asuma responsabilitatea de a răspunde la aceste întrebări. Motivul? Realitatea ultimilor ani a demonstrat că niciun domeniu nu mai este ceea ce a fost odinioară, prea multele „revoluţii” din sistem făcând mai mult rău decât bine.
Ieri de dimineaţă, am zărit în curtea unei biserici un grup de copii de şcoală primară. Micuţii se ţineau de mână, cuminţenia şi mimica feţelor lor trădând emoţia evenimentului de care aveau parte. Sfioşi, încercau să-şi facă semnul crucii cât mai corect, pentru ca apoi ochii lor să caute, cu uimire, turla înaltă a bisericii. În acele momente, ar fi trebuit să-i vadă cei care se cred cei mai credincioşi dintre credincioşi, care înnoadă crucile fără să se gândească la cele sfinte, ci la cele lumeşti.
Făţărnicia însă a depăşit de mult timp graniţele lăcaşurilor de cult. Ea este vizibilă peste tot. Nu mai contează valoarea, experienţa, vârsta. Faptul că se primeşte o recomandare de la cine trebuie, dar mai ales atunci când trebuie, contează cel mai mult, rezultatul fiind că respectiva persoană se pricopseşte cu un statut care nu prea i se potriveşte, mai ales atunci când vine vorba despre…inteligenţă.
Conform unei ştiri apărute zilele trecute, unul dintre actualii parlamentari, care a lăsat în urmă cu vreo 20 de ani vârsta liceului, abia toamna trecută a trecut cu brio examenul de maturitate, respectiv bacalaureatul. Acest mic amănunt însă nu l-a împiedicat ca, peste câteva luni, să devină ales al neamului pentru o perioadă de patru ani, deci persoană respectată.
În aceste condiţii, având în vedere că, în această săptămână, elevii sunt învăţaţi să ştie mai multe, poate n-ar fi rău ca să li se explice şi principiul potrivit căruia, în zilele de astăzi, unii sunt mai buni decât alţii, excluzându-se coeficientul de inteligenţă! Cu siguranţă, însă, nimeni nu se va încumeta să ofere un răspuns pentru simplul motiv că, deocamdată, acesta nu există! Mai degrabă se găseşte acul pierdut într-un car plin cu paie decât răspunsul la întrebarea: „Să fii mai bun ce înseamnă de fapt?”.
Nicoleta DUMITRESCU
