La recenta dezbatere publică a bugetului câmpinean pe anul acesta, au participat doar reprezentanţi ai Primăriei Câmpina şi ai Consiliului Local. Niciun câmpinean nu a dorit să vină cu o propunere personală privind mai buna cheltuire a bugetului comunităţii locale sau eventuale investiţii publice imperios necesare. Situaţia nu este singulară, căci, şi în alţi ani, localnicii nu prea au catadicsit să se implice într-o asemenea dezbatere. Dacă în alţi ani mai venea câte o organizaţie nonguvernamentală, dintre cele care promovează democraţia şi statul de drept, anul acesta nicio instituţie de acest gen nu a participat la dezbateri. Din partea oficialităţilor, au fost prezenţi primarul Horia Tiseanu, secretarul municipiului Paul Moldoveanu, alături de câţiva directori, şefi de servicii şi consilieri juridici ai municipalităţii, plus cinci consilieri locali: Florin Frăţilă, Daniel Ioniţă, Marian Dulă, Viorel Bondoc şi Daniel Telegescu. Primarul Horia Tiseanu a prezentat principalele capitole de venituri şi cheltuieli ale bugetului local, insistând pe marile obiective de investiţii publice. Acestea din urmă le vom prezenta în următoarele zile, după şedinţa extraordinară a Consiliului Local în care se va aproba bugetul Câmpinei pe 2013. Valoarea estimată a bugetului local din acest an este de 85,896 milioane de lei, principala sa structură arătând după cum urmează: venituri proprii – 47,096 milioane lei, sume defalcate din cota de TVA – 22,600 milioane lei. Pentru finanţarea proiectelor europene sunt alocaţi 16,20 milioane lei. Ponderea veniturilor proprii din totalul veniturilor bugetare este de aproape 55%. La venituri trebuie adăugate şi cele şase milioane ale creditului bancar investiţional aprobat, în prima jumătate a anului trecut, de către legislativul municipal. De la Consiliul Judeţean, din cota defalcată din impozitul pe venit şi TVA, Câmpina va primi 300.000 de lei.
Ceea ce îngrijorează este viitorul deloc roz al bugetului câmpinean; mai bine zis, al realizării veniturilor proprii ale acestui buget. Dacă din 2009 încoace, reprezentanţii administraţiei locale nu s-au arătat îngrijoraţi de evoluţia crizei economico-financiare globale, susţinând adesea că viaţa economică a municipiului nu a fost afectată de această criză, de data aceasta şeful finanţiştilor municipalităţii, directorul economic Gheorghe Ecaterinescu, s-a arătat sceptic cu privire la posibilitatea realizării fără probleme a colectărilor de taxe şi impozite locale: “Din cauza situaţiei economice precare a trei mari societăţi comerciale, IRA, Rafinăria şi Turnătoria, mă tem că va fi dificil să realizăm veniturile prognozate în proiectul bugetului. Contribuţiile fiscale ale populaţiei oraşului sunt mai mult decât mulţumitoare, iar aici probabil este foarte stimulativă bonificaţia de 10% pentru cei care îşi plătesc impozitele şi taxele până la sfârşitul acestei luni. Însă acestea nu sunt de ajuns pentru a fi liniştiţi. În ceea ce priveşte bugetul alocat investiţiilor, ne bazăm pe sume importante care nu ne-au fost rambursate în 2012 de către guvernanţi, şi mă refer aici la proiectul european privind pasajul rutier de pe DN1. Sperăm să primim, în 2013, şi banii cheltuiţi pentru reabilitarea batalului Lacul Peştelui, pentru care pregătim scrisoarea de rambursare. Aş vrea să subliniez că o importantă sursă de venit la bugetul local este impozitul pe venit (pe salarii), de aproape 42%. Pentru a nu pierde sume importante la acest capitol, trebuie ca toate societăţile comerciale să-şi declare punctele de lucru înfiinţate pe teritoriul municipiului nostru. Este foarte important acest lucru, pentru a încasa cota aferentă din impozitul pe salarii ale lucrătorilor din aceste puncte de lucru nedeclarate încă, şi pe care le vom urmări foarte atent în următoarea perioadă.”
Adrian BRAD
