Recent, vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a anunţat că Guvernul a adoptat Memorandumul prin intermediul căruia au fost adoptate măsurile necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România. Conform documentului, acest demers era extrem de necesar, având în vedere faptul că, în „Programul de Guvernare 2013-2016 al USL”, în capitolul „Dezvoltare şi administraţie” se acordă o importanţă deosebită demarării procesului de regionalizare, dar şi continuării procesului de descentralizare administrativă şi financiară.
În context, guvernanţii au ajuns la concluzia că etapele menţionate pot fi puse în aplicare printr-o serie de măsuri susţinute pe parcursul anului în curs. Conform memorandumului, obiectivele referitoare la competenţele ce urmează a fi exercitate de viitoarele regiuni sunt : dezvoltarea economică – la nivelul fiecărei regiuni va exista cel puţin un centru de afaceri; gestionarea fondurilor europene la nivel regional; gestionarea şi modernizarea infrastructurii de interes regional cu privire la transportul rutier, feroviar, fluvial, maritim, aerian – la nivelul fiecărei regiuni va exista cel puţin un aeroport internaţional; gestionarea sistemului de sănătate şi de asistenţă medicală – la nivelul fiecărei regiuni va exista cel puţin un spital regional; promovarea obiectivelor de turism de interes regional; dezvoltarea învăţământului preuniversitar tehnic şi profesional la nivel regional, precum şi a învăţământului superior; elaborarea unor programe de interes regional pentru dezvoltarea agriculturii în vederea încurajării accesului produselor româneşti pe pieţele interne si externe, inclusiv prin crearea de branduri regionale; gestionarea programelor de protecţie socială, protecţia mediului – ambele la nivel regional; gestionarea situaţiilor de urgenţă prin crearea unui sistem regional de intervenţie; la nivelul fiecărei regiuni va exista cel puţin un centru sportiv regional polivalent de nivel internaţional; dar şi un centru cultural de nivel european.
• Mai multe grupuri de lucru vor gândi profilul viitoarelor regiuni
Existenţa regiunilor ca unităţi administrativ-teritoriale funcţionale la sfârşitul anului în curs presupune, însă, şi parcurgerea concomitentă a trei procese administrative, respectiv cel de revizuire a Constituţiei, cel de elaborare a cadrului normativ necesar organizării şi funcţionării regiunilor şi procesul de elaborare a cadrului normativ pentru descentralizarea competenţelor către regiuni, judeţe, municipii, oraşe şi comune. Pentru demararea procesului de elaborare a cadrului normativ necesar organizării şi funcţionării regiunilor s-a decis constituirea Consiliului Consultativ pentru Regionalizare, având rolul de a propune profilul viitoarelor regiuni administrativ-teritoriale. Acesta a fost organizat şi gândit să funcţioneze pe trei paliere de expertiză, astfel: grupul de lucru academic, alcătuit din 10 personalităţi din mediul universitar şi academic care va asigura expertiza necesară conturării profilului viitoarelor regiuni. Grupul va propune numărul optim de regiuni, regimul autonomiei locale/regionale, competenţele regionale, statutul aleşilor locali/regionali, sistemul electoral al aleşilor locali/regionali, regimul de incompatibilităţi, rolul prefecţilor în noua structură a administraţiei publice, modul de finanţare, aspecte legate de patrimoniu, stabilirea reşedinţelor viitoarelor regiuni etc; grupul de lucru format din aleşi locali şi demnitari, din care fac parte, reprezentanţi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, oameni politici, membri ai comisiilor de administraţie publică din Camera Deputaţilor şi Senatului; grupul de lucru al societăţii civile, alcătuit din reprezentanţi ai principalelor patronate, sindicate şi organizaţii non-guvernamentale, cu rolul de a propune soluţii pentru preîntâmpinarea eventualelor riscuri de dezvoltare dezechilibrată a regiunilor din punct de vedere demografic, economic şi social.
După elaborarea pachetului legislativ necesar organizării şi funcţionării regiunilor administrativ-teritoriale, acesta va fi supus, ulterior, dezbaterilor publice în forumuri regionale şi naţionale. După analiza observaţiilor şi propunerilor formulate ca urmare a dezbaterilor publice organizate, Consiliul Consultativ pentru Regionalizare va modifica şi completa, după caz, pachetul legislativ. Pentru demararea procesului de elaborare a cadrului normativ necesar stabilirii competenţelor tuturor palierelor administrative, s-a decis şi constituirea Comitetului Tehnic Interministerial pentru Regionalizare-Descentralizare, organism cu rol tehnic, condus de vicepremierul Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte. Acesta va avea rolul de a asigura coordonarea procesului de descentralizare, grupurile de lucru de la nivelul acestuia urmând să elaboreze proiectele de acte normative sectoriale pentru transferul competenţelor pe toate categoriile de unităţi administrativ-teritoriale, respectiv regiuni, judeţe, municipii, oraşe şi comune.
• Vicepremierul Liviu Dragnea: “Niciun judeţ nu se desfiinţează”
Subliniind că toţi paşii procesului de reorganizare administrativ-teritorială a României vor fi transmişi şi Comisiei Europene, vicepremierul Liviu Dragnea a declarat: “A demarat oficial unul dintre cele mai mari proiecte naţionale ale României de la Revoluţie încoace. Acesta poate fi considerat unul dintre cele mai mari proiecte de consens naţional, un adevărat proiect de ţară. Cred că, după mulţi ani de conflicte politice, sociale, putem spera că acest proiect poate fi unul dintre cele care să aducă la aceeaşi masă toţi românii. Între principiile descentralizării regionale se află cel al subsidiarităţii – care constă în exercitarea competenţelor de către autorităţile locale situate la nivel administrativ cel mai aproape de cetăţean şi care dispune de capacitatea administrativă necesară; principiul asigurării resurselor integrale pentru exercitarea competenţelor transferate; principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice şi regionale în raport cu competenţele şi atribuţiile pe care le vor avea; principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, gradual, predictibil, transparent, bazat pe criterii şi reguli obiective care să nu constrângă activitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau regionale, după caz, sau să limiteze autonomia financiară locală; principiul echităţii, care implică asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la serviciile publice şi de utilitate publică, principiul democraţiei participative, a cheltuirii eficiente a resurselor financiare”, a declarat vicepremierul Liviu Dragnea. În context, acesta a ţinut să mai menţioneze: ”Nu se desfiinţează niciun judeţ, niciun consiliu local, toate autorităţile locale rămân, apare acest nivel al regiunii ca autoritate administrativ-teritorială’’. Potrivit acestuia, în urma regionalizării va fi redusă şi birocraţia, iar cheltuielile de personal se vor diminua, în condiţiile în care este posibil ca numărul angajaţilor din direcţiile deconcentrate care se află acum în subordinea ministerelor, şi care vor trece în subordinea autorităţilor locale sau regionale, să fie mai mic. În ceea ce priveşte procesul de regionalizare, Liviu Dragnea a dat asigurări că nimeni nu va pierde nimic.“Niciun cetăţean nu va trebui să facă un drum în plus, nu va suporta costuri în plus, după finalizarea procesului de regionalizare. Dimpotrivă, nicio competenţă de la niciun judeţ nu va fi luată. În schimb, competenţe care aparţin, în prezent, Guvernului vor fi transferate la judeţe şi, după caz, la nivelul autorităţilor locale. Nu se vor plăti alte taxe, nu se schimbă actele de identitate, actele maşinii, documentele de proprietate”, a subliniat ministrul Dezvoltării Regionale. Acesta a reafirmat că nu se va putea vorbi despre capitala unei regiuni, pentru că, “strict vorbind, capitala este sediul puterii de stat”. “Noi discutăm despre regiuni administrative în cadrul unui stat unitar. Or, reşedinţa este termenul corect. Reşedinţa este sediul unei autorităţi administrative judeţene sau regionale în cadrul unui stat unitar, aşa cum o să rămână România. Capitalele ţin de federalizare şi nu agreem şi nu susţinem această noţiune, iar reşedinţa ţine de regionalizare”, a arătat Dragnea. În opinia acestuia, în ceea ce priveşte reşedinţa sau reşedinţele viitoarelor regiuni, o primă propunere care ar putea fi pusă în practică după finalizarea tuturor studiilor şi dezbaterilor se va referi la ideea generală ca în fiecare judeţ să existe o reşedinţă cu o anumită competenţă într-un domeniu. Legat de dimensiunea regiunilor, ministrul Dragnea a declarat: “Judeţul este foarte aproape de comunităţile locale şi suficient de aproape pentru a înţelege cerinţele acestora, dar este mult prea mic pentru a derula proiecte de investiţii de mare anvergură strict necesare pentru dezvoltarea regiunilor. Guvernul are imaginea de ansamblu şi poate genera această dezvoltare importantă şi proiecte de anvergură, dar este mult prea departe pentru a şti exact care sunt cerinţele şi problemele locale. Din acest motiv, dimensiunea optimă o reprezintă regiunea”, a adăugat acesta. În ceea ce priveşte calendarul procesului de regionalizare/descentralizare, ministrul Dragnea a enumerat trei procese principale care vor trebui să meargă în paralel: revizuirea Constituţiei – cu referendum în această toamnă, procesul de regionalizare – care presupune dezbateri, analize publice, propuneri de soluţii finale, respectiv descentralizarea administrativă.
N.DUMITRESCU
