Grigorie, cuvantatorul de Dumnezeu, a trait pe vremea imparatiei lui Valens si a lui Teodosie cel Mare. Patria lui pamanteasca a fost Capadocia Secunda. Parintii lui erau de neam bun si drepti: Grigorie si Nona, care mai inainte, din lipsa de cunostinta se inchinau idolilor. Dupa ce au nascut pe marele Grigorie, parintii lui au fost renascuti, primind Botezul prin apa si prin Duh, si tatal sfantului a ajuns arhiereu al cetatii Nazianz. Grigorie a invatat la Atena cu cei mai desavarsiti profesori, apoi a vietuit cativa ani in pustiu. A fost preot in Nazianz, iar apoi a ajuns patriarh si intaistatator al soborului al doilea de la Constantinopol, din anul 381. Dar pentru ca Grigorie iubea linistea, a parasit cetatea si scaunul patriarhal si s-a asezat in satul Nazianz din Capadocia, unde mai apoi, in liniste, a trecut la Domnul. Vestite sunt scrierile lui, mai ales cele cinci cuvantari teologice, in care lamureste taina cea adanca a Sfintei Treimi.
