* Iodul radioactiv provenit de la centralele nucleare Fukushima a fost detectat la Slanic in primavara lui 2011
* Profesorul de fizica atomica si nucleara Alexandru Jipa, membru al comitetului de creare a laboratorului de determinare a radiatiilor cosmice, este de origine din comuna Varbilau
Ieri, la invitatia presedintelui Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cosma, profesorul doctor in fizica nucleara Alexandru Jipa (in foto – al treilea din stanga), de la Facultatea de Fizica a Universitatii Bucuresti, a fost prezent la Ploiesti pentru a explica posibilitatile care exista in prezent pentru ca Salina Slanic sa devina un centru de excelenta in cercetarea radiatiilor cosmice. La intalnirea de ieri a fost prezent si secretarul de stat Tudor Prisecaru, din partea Ministerului pentru invatamant superior, cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica.
Salina Slanic a urcat in ierarhia variantelor de creare – prin colaborarea insterstatala a tarilor Uniunii Europene – a unui laborator de determinare a radiatiilor cosmice, la mare adancime. Potrivit unuia dintre membrii echipei internationale care colaboreaza pentru gasirea celei mai bune locatii, profesorul doctor in fizica nucleara si particule elementare Alexandru Jipa (profesor de fizica nucleara la Facultatea de Fizica a Universitatii Bucuresti), dupa ce reprezentantii Finlandei s-au retras din proiectul de realizare a celui mai mare laborator de acest fel din lume, sansele ca in Salina Slanic sa fie construit acest centru de cercetare cresc foarte mult. Alexandru Jipa – originar din comuna prahoveana Varbilau – a declarat, ieri, la Ploiesti, in cadrul unei prezentari a proiectului Detcos (care constituie una dintre prioritatile programului de cercetari europene), ca in Salina Slanic se pot face masuratori de mare finete ale radiatiilor cosmice, avand in vedere faptul ca adancimea la care va putea fi construit laboratorul este foarte mare, iar sarea din mina veche a salinei este foarte curata, ceea ce ar imbunatati conditiile de realizare a detectiei radiatiilor cosmice. Spre finalul lunii februarie 2013, la Hamburg va avea loc o intrunire a grupului de cercetatori din mai multe tari europene care a lucrat la promovarea acestui proiect, unde se va stabili daca Salina Slanic va ramane ultima varianta pentru construirea centrului de detectie cosmica. „Un numar de sapte laboratoare subterane din Europa au concurat pentru a se realiza aceasta investitie, la selectia finala ramanand cel din Finlanda. In decembrie 2012, insa, reprezentantii laboratorului din Finlanda au precizat ca nu se implica in acest proiect si ramane ca, la intalnirea de la Hamburg, sa vedem daca vom deveni «vioara intai»”, a precizat profesorul Jipa.
Valoarea proiectului – care se situeaza intre 900 de milioane de euro si 1,6 miliarde de euro, dar la care vor contribui toate statele Uniunii Europene – a fost facuta publica de catre presedintele Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cosma, care i-a invitat la intalnirea de ieri pe senatorii Daniel Savu si Radu Oprea, precum si pe deputatul Ion Eparu, tocmai pentru ca oamenii de stiinta sa aiba si sprijinul politic si financiar pe care il necesita realizarea acestui proiect.
Tot profesorul Alexandru Jipa a dezvaluit si faptul ca, din anul 2006, in Salina Slanic functioneaza un laborator pentru masurarea radioactivitatii, un proiect integral romanesc. De altfel, aici s-a detectat, in primavara anului 2011, dupa exploziile la centralele nucleare de la Fukushima (Japonia), prezenta iodului radioactiv in laptele dus la analiza. In prezent, prin analizele efectuate in laboratorul de la Slanic se pot determina particulele radioactive din produse alimentare, din materialele de constructii, prin incheierea unor contracte cu Institutul National de Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei”.
In cazul in care Salina Slanic va ramane in carti pentru realizarea laboratorului de detectie a radiatiilor cosmice, in mina veche a salinei prahovene va fi amplasat un detector Glacier, plin cu 100.000 de tone de argon lichid, prin intermediul caruia se vor putea capta radiatiile provenite din Univers. Astfel, la Slanic, ar putea fi lansata o noua teorie privind originea si expansiunea Cosmosului. Pe de alta parte, insa, proiectul ar putea incepe doar din anul 2016, construirea propriu-zisa a laboratorului urmand sa dureze circa sase ani (doar incarcarea cu argon lichid se poate realiza in doi ani) si va avea o durata de exploatare de minimum 30 de ani.
Violeta STOICA
