Ce poate fi in spatele mastii unui clown ? Fireste ca la intrebarea asta s-a raspuns prin pelicule de film, carti mai mult sau mai putin siropoase, citate mai mult sau mai putin celebre.
S-a scris, vai !, ca moaca trista a protagonistului de la circ era ascunsa de o masca, si ca mizeriile lumii sunt escamotate de un ras perpetuu… Chestii de un romantism profund, ce mai ! De asemenea, spectatorii din salile de cinema ramaneau cu gura cascata – si-o samanta de floarea soarelui pe buza de sus ! – la cate giumbuslucuri facea arlechinul. Pana la urma, copiii mai destepti se spargeau de ras vazand cat de prost e clownul, iar adultii ajungeau – cam tarziu, dar ajungeau ! – la concluzia ca e bine sa fii tractorist, muncitor la CAP… Orice, dar nu clown.
Ce poate fi in capul unei mascote de la Olimpiada din Londra ? Al alora care fac bezele la televizor, imbratiseaza recordmenul de la saritura in lungime, solidarizeaza cu suporterii ? Mai nimic, ca nu-ti trebuie multa minte sa faci asta.
Ce au in cap fatele cu minijup si sutanii cu creasta de cocos ( i-o fi protejand de canicula ?) care fac giumbuslucuri in fata camerei de luat vederi cand dau “Maturitatea”, iar dupa afisarea rezultatelor isi plang amarul pe site-urile de socializare ? Nimic !
Iar de la nimic, nimic nu ceri ! Acum, ei pleaca – pardon, iau cu asalt ! – muntele, marea, ehei ! Ei “vara nu dorm”. Nu ca ar sta de tocit, ci sa fredoneze o melodie care te da pe spate prin simplitatea mesajului: “Eu vara nu dorm !” ! Este ca reclama tembela la bere, pentru handicapatii care, fara sa-si puna mintea la contributie, se uita tamp si cugeta (daca ar fi beti, tot ar avea o scuza): “Iete, trece in zbor o motoreta !”. Reclama cu Dorel nu mai prinde, fiindca ala mai asuda si pe un santier, deci macar muncea !
In fapt, este ceva firesc ca “absolventii” astia picati la BAC sa te priveasca gales, cu ochi umezi, daca atentezi la dreptul lor fundamental de a nu sti. De a nu sti cine este Mihail Drumes si ce reprezinta, pentru varsta lor, “Elevul Dima dintr-a saptea”. Iar “Enigma Otiliei” – daca s-a intamplat sa le cada in mana, nu s-o citeasca – reprezinta ce a fost pentru altii Elli Faure.
Pe nefericitii de azi se prea poate sa-i fi ajuns blestemele dascalilor care, in urma cu 20 de ani, paraseau salile de clasa in huiduielile elevilor care se razbunau ca “Profu’ ne pune note mici. Profu’ ne persecuta. Profu’ ne cere sa stim pe de rost o strofa !”.
In ceea ce priveste contributia la esecul national de la BAC al dascalilor de azi este greu sa te pronunti. Trebuie amintita doar prostia cu platitul la stat a unui impozit daca meditezi un elev. Cica se aduce prejudiciu la bugetul consolidat al statului ? Ei, na ! Dar ce, dascalii sunt samsari-pietari care vand rosii si castraveti pe sest ? Florarese care nu platesc taraba, dar pun de un circ local prin Halele Centrale ? Dar cu cheltuielile pentru referendum ce economie se face ?
Absolventii de azi nu dorm. Unii depun contestatii ca au picat Bacul (“Profu’ ne-a pus note mici, wow !”). Cei mai multi iau cu asalt marea si muntele.
La modul sincer, ei nu mai conteaza decat ca procent – “49, 5 n-au luat Bacul”- decat ca subiect de dezbatere la televizor. Sau de facut misto, ca este si pacat sa nu-ti bati joc de ei.
Conteaza, in schimb, cand te lovesti de ei pe la stranduri, prin malluri – nu biblioteci ! – pe la cate un ghiseu. Ca d-aia merge greu randul la bilete de tren prin Gara de Nord din Bucuresti: inteleg greu cum este cu pretul biletelor spre Costinesti.
In ideea unui climat ecologic, in vara asta nu ar putea lua si persecutatii care au cazut BAC-ul avionul spre Londra ? Va incepe Olimpiada, poate ca nu sunt destule mascote pe-acolo, iar prin tara mai sunt si altele de facut, nu doar de dormit !
Florin TANASESCU
